Conform nonconformistei înțelepciuni populare cei mai drăguți vecini sunt ăia care s-au mutat. Așa și cu ex-comuniștii: cei mai drăguți sunt cei care se mută. Cei care au înțeles că e mai bine să ne lase în pace. Ãștialalți o mai lălăie pe lîngă noi cu melodia preferată: ”era mai bine înainte”...păi și normal, doar sloganul lor preferat era ”tot înainte”! Numai că acum par să se ducă tot înapoi, la așa-zisele vremuri bune. Realmente și logic vorbind, dacă era mai bun comunismul, ideologia lumii la ora actuală era majoritar comunistă. Din nefericire a adus mai multă pagubă decît bine în lume. Ca o casă a lui Ceaușescu, enormă, puerilă și inutilă. O casă pe care a trebuit să o recondiționăm, să o punem la punct, să o facem eficientă. Și, în sfîrșit, una pe care copii noștri o vor locui sau o vor închiria. Deocamdată încă mai finisăm la ea ”asistați” de monumente ex-comuniste și de fițe neo-capitaliste. Uite de pildă vine fiică-mea și mă întreabă nerăbdătoare tati cînd naiba va fi și la noi mijto odată? N-am să-i răspund cu enormitatea aia a luminiței de la capătul...lumii. Dar, pentru că invidiază ”babele alea americane tot un party și o croazieră”, îi spun: fain va fi cînd toți ex-comuniștii, actualmente magraoni, vor ajunge niște babe de croazieră. Și fain ar fi dacă Titanicul ăla al lor se va scufunda cu enormitatea lor degeaba, cu tot.