poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ Apoi reîncepe forfota obișnuită
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-12-22 | |
aceeași poveste
a primei ore din zi gândurile-și iau loc unul altuia cândva le notam febril să nu se piardă vreunul acum le las să treacă prin tâmpla mea precum glonțul acestor zile ai grijă ia-o încet și taci …………………………………………… nu trebuie să înveți nimic pe de rost nu-ți ocupa mintea cu ce și cum ia-o încet înainte eu aștept să se coacă prunele de Crăciun vorba poetului: “i crashed with you at the end of the war” (nu știu de unde a luat Silvia Mateescu versul acesta nici cine este aceasta fată/femeie/doamnă dar chestia cu războiul se potrivește până la urmă se potrivesc și întrebările ei “am timp să te învăț pe de rost? am timp? zi-mi numărătoarea inversă”). ……………………………………. Din culise, o voce pregătește intrarea-n scenă. Sigur îmi va scrie zilele astea. La despărțire mi-a spus: Constanța pe care uităm s-o iubim. După momente de așteptare, copilul intră-n scenă . Tine în mână o sticluță goală în care se uită insistent. Apoi ridică ochii încet, ca într-un film indian. Privește disperat, căutându-și mama. Cand dă de ea, aceasta tresare și spune cu glas tare: De vrei să-ți spuuuuun? De aici, copilul singur, sau amândoi, (după situație). De vrei să-ți spun? În sticluța de Crăciun Am găsit un brad și-un prun (Mama, nu departe de copil, ajută copilul la strofa a doua, …) în brăduț un globuleț și în prun un nătăfleț care s-a uitat la mine și mi-a zis să tac (Aici, copilul se inclină. Așteaptă să se termine aplauzele. Apoi continuă) . eu nu tac de vrei să-ți spun în sticluța de Crăciun am găsit un brad și-un prun în brăduț un globuleț și în prun un nătăfleț care s-a uitat la mine și mi-a zis să tac de vrei să-ți spun în sticluța de Crăciun am găsit………………….. (de aici, copilul este lăsat să improvizeze… pentru Luana, Ioana, Alex, Matei, Petrică, pentru prietenii lor, gemenii de pe scară și pentru cei care-au uitat să iubească Marea și Constanța. Mai știi ce scrie pe statuia lui Ovidiu? …pentru că oamenii au uitat să iubeasca locul și jocul. Au uitat să se respecte între ei, să fie demni. Ai văzut ce mirați au rămas “papagalii” când le-ai spus să solidarizăm cu Doamna Cristiana? Ce de fonfleuri pe bombeuri! Tu zici că iubești orașul tău? Atunci de ce Peninsula este o paragină? Voi afla asta curând. Mic știe că mă țin de cuvânt). Constanța, 21-22 decembrie, 2010
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate