Vreau ca rândurile de mai jos să fie un răspuns la acel „greșit” , deși nu cred că îndrumările dumneavoastră făcute textului meu „Pentru președinte” așteptau sau vizau așa ceva.
De la bun început, nu înțeleg de ce tocmai textul acesta nu a trecut de corectura dvs. Nu sunt din fire paranoic sau bănuitor, dar e cam mare potriveala, întâmplarea, coincidența – numiți-o cum doriți – că acest text era despre un președinte..oarecare.
Spun că nu sunt paranoic, pentru că nu este un text care să aibă știu eu ce valoare sau să aibă o asemenea audiență încât să deranjeze pe cineva. Dar nu pot să-mi ascund acest semn de întrebare privitor la momentul în care apare un asemenea refuz. E opțiunea dvs, pe care vă asigur că o respect.

Cu privire la sfaturile pe care mi le dați, în primul rând vreau să vă mulțumesc.
Însă – există, deci, un însă – trebuie să precizez unele aspecte.
1. Nu m-am atașat acestui grup eterogen pentru a avea o a anume direcție a scrisului sau pentru a depăși etape.
2. Nu urmăresc în aceste texte decât un moment prin care trec, clar și echivoc totodată, simetric și dezorganizat, pozitiv și negativ, calm și vulcanic… Mă rog, trăiri de tranziție…
3. Nu am vrut și nu vreau să mă înscriu în rândul celor care scriu pentru a scrie, folosind cuvinte în loc de idei și punctuație în loc de imaginație. Am vrut – iar reușita poate fi constatată exclusiv de cei ce citesc – să fiu „aplicat”, raportându-mă la chestiuni care se întâmplă, care se întâlnesc la tot pasul, banale și omniprezente. Asta referitor la subiecte.
4. Privitor la modul de a scrie, am depășit pentru moment tumultul nărăvaș din studenție, când mă raportam exclusiv la filozofie. Pur și simplu cred că textele simple pot „atinge” la fel de mult și ascuțit ca cele prolixe.
Vorbind de texte simple, vreau să cred că perioada asta a mea generează zâmbete și chiar grimase peste tot…în metrou, acasă, la un pupitru de facultate sau liceu sau aiurea.
5. Am potrivit aceste texte pe site ca urmare a postării lor pe blog-ul meu, acolo unde au fost îmbrățișate de cunoscuți.

Nu vreau să par incapabil de a primi critici, ba din contră…le aștept și mă motivează.
Pur și simplu nu am înțeles refuzul acestui text, raportându-mă, cât pot de obiectiv, la altele mult mai slabe care au trecut și de faza atelierului.

Cu considerație!