dimineața își ascunde în palme ochi de spaimă
asemenea vise nu le povestești niciodată
le taci
îmbrățișează-mă
nici o adiere de vânt
nu mai am pânze drumul se continuă de-aici pe jos
undeva alb alb cred

încerc să-ți spun mi-am prins câteva cuvinte într-un colț de apă
le voi lăsa curgere liberă prin tine
întorc viitorul îl torc în afara clepsidrei
nisip
tu vino cu marea

astă-seară pe geamul larg deschis a intrat o pasăre abia și-a prins zborul cu frunzele cred că se asemăna fremătând cândva a străpuns lumea mult prea aproape pui îmi spui pui
dintr-o dată copilăria


2 august 2005