ISTORICI

Istoria face bine tuturor, indiferent de poziția socială în care se află. Ea este cea care dă distanță omului, întru înțelegerea tuturor potlogăriilor pe care le face. Dă mână liberă limbuților de orice natură, punându-i la jar, pe oamenii ce iubesc adevărul, ei uitând că de fapt cel ce a râs de eveniment, nu este decât un amărât de artist ce se vrea a fi băgat în seamă.
Ce blândă e natura, ea a descoperit iertarea, uitarea, cu tot ce implică aceasta. Da, că numai așa suntem mai blânzi, mai buni ca niciodată. Numai așa ne uităm dusmanul, care ne-a răpit farfuria de la masă, lăsându-ne cu mâna întinsă către cel ce a făcut sau nu, istoria. Suntem creatorii acestei nebunii firești, noi lucrăm în fiecare zi la ceea ce ne dă mâna de bun. Ce ne bulversăm noi, ce mari ne dăm, ocolind adevărul gol, goluț. Suntem în stare să calculăm ceea ce ne ia acea mână a destinului fără să ne gândim la suferințele de apoi. Rezolvăm fără să vrem unele probleme, ridicându-ne pentru dreptul nostru. Soluția de fapt scapă de sub control și atunci apare promisiunea nefiresc de bună, pentru acea vreme, ce ne ajută sau nu, o acceptăm, pentru că suntem cu picioarele băgate în rahat, poate chiar mai mult de atât și nu avem încotro. Noi vrem să descoperim de fapt cine, ce a făcut, să ne dea înapoi ce ne datorează, dar degeba, suntem cu un pas în urma dușmanului de clasă, care ne toarnă ceea ce dorește el.
Firește că bem vinul primit, dar tărziu observăm că ne-am îmbătat cu apă rece, iar totul este de acum, irecuperabil pentru noi. Înghițim în sec și plecăm acasă cu ambalajul, simbolul câștigului nostru în lupta pe cae am considerat-o pierdută încă de la început. Dar ne-am făcut datoria pînă la capăt spunem noi, cu sau fără voia noastră de data aceasta.

Dragoș NONCIU