Cheama-ma si asemeni duhului ferecat intre sticla, voi rasari din intuneric si opacitate clara.
Rosteste incantatiile magice si rostogoleste-le o data cu lacrimi sarate la vale si voi simti intensitatea durerii tale.
Vocifereaza-ti temerile cu glas tremurand si murmura -ti soptit soarta umila si voi fi peste umarul tau, soptindu-ti sa nu te arunci.
Intr-o noapte a spiritelor gri, iti dau voie sa ma vizualizezi. Arsa de vise neimplinite.
In citoplasma mea, curge un chin dulce, pe care s-ar putea sa-l adori pentru ca iti este cunoscut.
In ochi, mi se citeste apusul trist de inceputuri caracteristic.
Vei vedea vesnic contrast de culori, munte si campie, eden si purgatoriu.
Voi fi inaltime sau 10m sub pamant, in Marea Egee sau pe Everest, in desert sau la pol.
Daca esti pregatit sa ma vezi, sa-mi descoperi amalgamul de nenorociri si bucurii, de regrete si zambete, fa-o pe risc propriu.
Nu-ti fie frica de sarutul meu moale , de repudierea mea alunecoasa sau de flacara mea mistuitoare.
Nu avea timoare de sunetul sangelui meu clocotind, ce asteapta un suflet proaspat cu care sa-si incante zilele ploioase.
Nu astepta invaluirea rafalelor din parul meu, imbratisarea mea rece din toiul dupa amiezii sau descarcarea mea nevrotica de la apus.
Nu-ti potoli entuziasmul si nu te deghiza in monstru de gheata , cu speranta sa nu fi gasit.Lasa-te subjugat de dorinta nestavilita a ochilor mei.
In noaptea incantatiilor tale, m-am dezbracat de visele mele pline de sudoare. De pamantul din care am rasarit. De fiorii de pe sira spinarii. De seductia privirii mele sau inocenta puerila a romanticei dinauntru.
Percepe-mi numele clar si raspicat. Zodie de pamant. Am supravietuit tariei apelor, suflarilor pragmatice ale vantului, zapezilor aspre si arsurii flacarilor. Distinge-ma cand imi vociferezi numele.
Inchide ochii, rosteste-ti tacit numele si concepe-ma alaturi, cu ochii mari stinsi, indreptati catre tine. Acum deschide-ti ochii. Nu-I asa ca sunt langa tine?