|
Biografie Tudor Arghezi
1880 21 mai se naște la București Tudor Arghezi, pe numele său real Ion N. Theodorescu.
1887 – 1891 Este elev al școlii primare „Petrache Poenaru”, situată în apropiere de Piața Amzei.
1891 – 1896 Urmează cursurile gimnaziului „Dimitrie Cantemir”, apoi cele ale liceului ”Sf. Sava”, din București.
1896 Anul debutului literar. Publică în ziarul Liga Ortodoxă, nr. 9, condus de Alexandru Macedonschi, poezia \"Tatălui meu\".
În același ziar și în Suplimentul literar al acestuia mai publică încă 14 poezii, unele semnate Ion Theo.
1897 – 1899 Publică versuri și poeme în proză la Revista Modernă și Viața nouă, pe care le semnează cu pseudonimul Ion Th. Arghezzi. Acest pseudonim literar, ortografiat Arghezi, devine, în 1956, prin act oficial, nume definitiv pentru poet și familia sa.
Întrerupe studiile și se angajează laborant la fabrica de zahăr Chitila.
1900 În primele zile ale lui februarie intră la mănăstirea Cernica. După un noviciat de șase luni este hirotonisit diacon, primind numele de Iosif. Mitropolitul Iosif Gheorghian îi va fi mentor în această perioadă.
1904 La 15 Aprilie scoate revista bilunară Linia dreaptă, împreună cu V. Demetrius. În această publicație, precum și în Revista ideei a lui Panait Mușoiu, Tudor Arghezi publică o serie de proze și o parte din ciclul \"Agate negre\".
1905 În 30 ianuarie se naște, la Bondy, lângă Paris, Eliazar-Lotar, fiul lui Tudor Arghezi și al Constanței Zissu. În decembrie, Arghezi pleacă la Paris apoi în Elveția. Vizitează Londra iar în 1908, Italia.
1910 Publică poemul \"Rugă deseară\" în nr. 1 al revistei Viața socială, de sub conducerea lui N.D.Cocea. La sfârșitul anului, se reîntoarce în țară.
1911 – 1912 Colaborează la o serie de reviste, printre care: Facla, Viața socială, Rampa, Viața românească, cu articole în care sunt dezbătute probleme ale vieții literare, sociale și politice.
1913 Ca prim redactor al ziarului Seara, în articolele de fond ale ziarului, Tudor Arghezi militează pentru neutralitatea României.
1915 Scoate revista Cronica, împreună cu Gala Galaction.
1916 În timpul primului război mondial rămâne în București. Colaborează la Gazeta Bucureștilor.
La 5 noiembrie se căsătorește cu Paraschiva Burda.
1918 – 1919 Împreună cu un grup de ziariști și scriitori, Tudor Arghezi este condamnat și închis la Văcărești. Va fi eliberat după un an.
1922 Este chemat să conducă revista Cugetul românesc, unde lucrează doi ani. Aici publică poeme și proze cu o tematică variată.
1923 Ziarul Națiunea, a cărui direcție și-o asumă, îl scrie aproape în întregime singur.
1924 Se naște Domnica-Mitzura, fiica poetului.
1925 Colaborează la Viața românească, Lumea, Gândirea, Adevărul literar și artistic, Rampa, Curentul, ramuri, Țara noastră, Contimporanul.
La 28 decembrie se naște Iosif-Baruțu.
1926 Cumpără un teren în vecinătatea închisorii Văcărești, pe care își va construi casa timp de 15 ani.
1927 La vârsta de 47 de ani, Tudor Arghezi publică primul său volum de versuri, \"Cuvinte potrivite\".
1928 În 2 februarie apare ziarul Bilete de papagal, sub direcția lui Tudor Arghezi.
1929 Apare volumul \"Icoane de lemn\".
1930 La 15 iunie reapare, pentru scurt timp, Bilete de papagal. ( 17 numere )
1931 Publică volumul de versuri \"Flori de mucigai\" și unul de povestiri \"Cartea cu jucării\".
1933 Apare volumul \"Tablete din Țara de Kuty\". Începe traducerea comediilor lui Molière.
1934 Publică poemul în proză \"Ochii Maicii Domnului\" și, în colaborare cu profesorul Popescu-Rebus, editează volumul \"Cuvinte potrivite... și încrucișate\".
Primește premiul național de poezie, împreună cu George Bacovia.
1935 Apare o nouă carte de versuri, a treia, intitulată \"Cărticică de seară\".
1936 Apare volumul de proză \"Cimitirul Buna-Vestire\".
Se tipărește ediția definitivă de \"Versuri\" care reunește cele trei volume apărute anterior, precum și poeziile publicate în periodice. Va fi reeditată în 1940 și 1943, cu adăugiri.
1937 – 1938 Apare noua serie Bilete de papagal, cu un alt format și o altă grafică. După apariția a 33 de numere, revista este interzisă.
Apare, în 1937, poemul în proză \"Ce-ai cu mine vântule?\"
1939 Publică un nou volum de versuri, \"Hore\".
1942 Apare romanul \"Lina\", subintitulat poem.
1943 Colaborează la Vremea și Duminica.
Susține conferințe despre Mihai Eminescu la Ateneul Român.
Publică zilnic, în ziarul Informația zilei, câte o tabletă, din aprilie până la sfârșitul lui septembrie. Ultimul articol, cel din 30 sept., \"Baroane\", îi atrage arestarea și internarea în lagărul deținuților politici de la Târgu Jiu. Aici scrie piesa \"Seringa\".
1944 Eliberat din lagăr, Tudor Arghezi scoate ultima serie a ziarului Bilete de papagal ( 47 de numere ).
1946 Apar volumele: \"Bilete de papagal\" și \"Manual de morală practică\", din tabletele publicate în ziare și reviste.
La 15 iunie, cu prilejul împlinirii a 50 de ani de activitate literară, i se decernează Premiul național pentru literatură și Meritul cultural.
Începe o colaborare, aproape zilnică la ziarul Adevărul. Majoritatea tabletelor publicate aici au intrat în ediția de autor \"Scrieri\".
1947 Apar volumele de versuri: \"Una sută una poeme\" și \"Țara piticilor\".
În tipografia înjghebată de el însuși, între anii 1937 – 1947, a editat o singură carte: \"Drumul cu povești\".
1948 Apariția articolului \"Poezia putrefacției și putrefacția poeziei\" determină eliminarea din viața literară a numelui și a creației lui Tudor Arghezi. Singura cale de supraviețuire literară și materială vor fi traducerile. Tălmăcește din limba rusă, Suflete moarte de Gogol, Povestiri de Saltîcov-Scedrin, Moloh de Cuprin și Fabule de Krîlov. Din limba franceză, traduce În floarea vieții de Anatole France.
1954 După o lungă absență, apare volumul de versuri pentru copii, \"Prisaca\".
Reîncepe colaborările la principalele reviste literare.
1955 Publică volumul de versuri \"1907 – peizaje\" și \"Pagini din trecut\", culegere de publicistică literară.
Cu prilejul împlinirii vârstei de 75 de ani, este ales membru al Academiei.
1956 Apare \"Cântare omului\".
1957 Apare volumul \"Stihuri pestrițe\".
1958 Apar volumele: \"Lume veche, lume nouă\", publicistică și \"Cartea mea frumoasă\", versuri pentru copii.
1959 Publică ediția bibliofilă \"Versuri\", care cuprinde întreaga creația argheziană.
1960 Apare volumul \"Tablete de cronicar\", culegere de articole. Academia și Uniunea Scriitorilor sărbătoresc pe poet, cu prilejul aniversării celor 80 de ani de viață.
1961 Publică volumul de versuri \"Frunze\", inaugurând șirul anual al plachetelor de poezie și volumul de publicistică \"Cu bastonul prin București\".
1962 Apare primul volum din ediția de autor, \"Scrieri\".
1963 Apar: placheta \"Poeme noi\" și \"Scrieri\", 2, 3, 4.
1964 Publică placheta \"Cadențe\" și volumul 5, \"Scrieri\".
1965 Este sărbătorit pe plan național, la împlinirea vârstei de 85 de ani.
Prin Universitatea din Viena, i se decernează premiul Gottfried von Herder.
Este ales membru al Academiei Sârbe de Științe și Litere.
Apar: placheta \"Silabe\", ediția bibliofilă \"Cuvinte potrivite\" și volumele 7, 8, 9, 10, 11, \"Scrieri\".
1966 Apar: placheta \"Ritmuri\", volumul \"Răzlețe\", culegere de proze și \"Scrieri\", 12. În revista Argeș, Tudor Arghezi publică lunar un articol, sub același generic: Bilete de papagal.
La 29 iulie, Paraschiva Arghezi, soția poetului, se stinge din viață.
Este acceptată donația prin care Tudor Arghezi își exprimă dorința ca întregul „domeniu al Mărțișorului\", să fie transformat în muzeu. Casa memorială „Tudor Arghezi - Mărțișor” își va deschide porțile în anul 1974.
1967 Publică placheta \"Noaptea\", versuri închinate Paraschivei și \"Scrieri\", volumele 13, 14, 15, și 16.
Apare volumul \"Litanii\", o selecție de versuri și poeme în proză, în memoria Paraschivei.
La orele nouă seara, în ziua de 14 iulie, Tudor Arghezi închide ochii pentru totdeauna. Este înhumat în grădina casei din Mărțișor, alături de Paraschiva, „soția, sora și prietena de o viață”.
1968 – 1980 Apar postum plachetele de poezie inedită: \"Frunzele tale\", \"Crengi\", \"XC\", \"Călătorie în vis\", \"Deslușiri\" și \"Scrieri\", volumele 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32.
1980 Este sărbătorit centenarul nașterii poetului.
1981 – 1988 Apar volumele \"Scrieri\", 33, 34, 35, 36, 37, 38.
|
Texte Recomandate
