Biografie Miron Manega
Miron Manega (născut pe 27.06.1956, la Craiova) este scriitor și publicist, specializat în analiza pieței de artă din România. Face parte, în calitate de consultant, din AEEAR (Asociația Experților și Evaluatorilor de Artă din Romînia) și este președinte al departamentului Presa de artă al ACOAR (Asociația Comercianților de Opere de Artă din România). Numele real este Dumitru Manea. Pseudonimul cu care semnează a fost „oficializat” în 1985, la Cenaclul literar „Numele Poetului” (condus de Cezar Ivănescu), din care a făcut parte.
În privința publicisticii, Miron Manega a scris și publicat peste 2.000 de articole, dintre care peste 1.000 în „Evenimentul Zilei” și „Național”, 130 în “Jurnalul Național”, 350 în “Săptămâna Financiară” și peste 200 în “Finanțiștii” și „Cuvântul Liber”.
ACTIVITATE ÎN PRESÃ
Între anii 1980-1990, Miron Manega a fost colaborator al mai multor reviste literare („Luceafărul”, „Amfiteatru”, „S.L.A.S.T.”, „Steaua”) unde a publicat exclusiv poezie. Începând din 1990 și până în 2000 a activat ca redactor, reporter sau fotoreporter la publicațiile: „Anul 2000”, „Nostradamus”, „Tinerama”, „Timișoara”, „Baricada”, „Phoenix”, „Kalende”, „Atitudinea”, „Linia intâi”.
În aceeași perioadă a deținut, succesiv, următoarele funcții: șef de departament la postul de radio „FUN-Radio”; realizator de emisiune la "Radio-Nova"; șef de departament la cotidienele „Evenimentul zilei” și „Național”; redactor șef adjunct al saptamânalului „Super Magazin”; redactor șef adjunct al publicației „69 - Revista fenomenelor paranormale”; redactor șef al revistei „Super VIP” (săptămânal).
Începând din 1995, a fost inițiator, realizator și director editorial al următoarelor publicații: „Inimă sălbatică” (săptămânal), „Liceenii” (săptămânal), „HMM 69” (apariție lunară), „Cutezătorii Magazin” (apariție bilunară), „REVANȘA - Revistă de cultură a celor uitați” (apariție lunară), „Clubul temerarilor” (apariție lunară), „Nopți albe” (apariție lunară), „Oameni singuri” (apariție lunară), „Esmeralda” (săptămânal), „Clubul liceenilor” (saptamânal).
A fost, de asemenea, realizator și director editorial al publicațiilor: „Înger sălbatic - Revista serialelor” (bilunar), „Clanul liceenilor" (bilunar) si „Cinerama” (bilunar).
Între 2000-2005 a deținut funcția de redactor șef adj. al cotidianului „Național”, iar în perioada aprilie 2005 - noiembrie 2011 a fost publicist comentator la săptămânalul de bussines „Săptămâna Financiară”și la cotidianul „Jurnalul Național”. Din noiembrie 2011 susține rubrica editorială „Observator pe piața de artă”, la un alt săptămânal de bussiness, „Finanțiștii” fiind, în același timp, corespondent al ziarului „Cuvântul Liber” din Tg. Mureș. În paralel, a realizat, în calitate de redactor șef, respectiv director editorial, publicația bilingvă “ROMÂNIA 100%” (distribuită în Australia, Noua Zeelanda, Noua Guinee, Insulele Solomon, Indonezia, SUA și Canada) și revista lunară de cultura spectacolului “VREAU BILET.ro”. Este, de asemenea, inițiator, autor de concept și coordonator al platformei culturale CERTITUDINEA (www.certitudinea.ro)
CÃRȚI PUBLICATE
Cărțile publicate de Miron Manega acoperă zone divergente de informație și creație. Acestea sunt, în ordine cronologică: „ATLANTA MINUT CU MINUT”, Editura Lion Press (1996) – o relatare tehnică, rece, a Olimpiadei de la Atlanta din 1996, însoțită de o scurtă istorie a Olimpiadelor; „SALONUL REFUZAȚILOR”, Editura Junimea, Iași – volum de versuri (2008); „DE CE URÂM FEMEILE?”, Editura Ștefan - volum de eseuri, prefațat de scriitorul și criticul de artă Pavel Șușară (2011); volumul monografic „ADRIAN COSTEA – cronica unei morți eșuate” (Editura NICO, 2014); „ACEȘTI NETREBNICI CARE NE CONDUC – Interviu cu Mihai Eminescu” (piesă de teatru, Editura NICO, Târgu-Mureș, 2013); „INSCRIPȚII PE POARTA INFERNULUI - Erezii în formă fixă” (versuri, Editura PIM, Iași, 2015) și „7 ROSTIRI” (versuri, Editura PIM, Iași, 2015). A apărut și în două antologii, una de poezie („55 de poeți contemporani”, Editura Arhip Art, Sibiu) și alta de proză („DECLIN”, Editura Arhip Art, Sibiu), ambele în 2010.
Este, de asemenea, prezent în volumul 55 al Enciclopediei „Personalități române și faptele lor. 1950-2010”, realizat de Constantin Toni Dârțu, Editura Studis, Iași, 2013.
BIOGRAFIA. REPERE ESENȚIALE
«Biografia mea este mai spectaculoasă decât opera», declară, mai în glumă, mai în serios, Miron Manega, în „Însemnări de sertar” (schițe „preventive” ale unui posibil volum de Memorii). «Am creat valuri în jur încă înainte de a veni pe lume, deși m-am născut într-un județ care nu mai există - Romanați. Pe acolo e plasat satul copilăriei mele, Bărăști, undeva, între niște dealuri acoperite cu păduri, ca într-o lingură... Moașa satului i-a spus mamei mele, când mă purta în pântec, că sunt monstru, că am două capete. Toată familia mea, toate rudele, au intrat în panică, evident, pentru că nu mai avuseseră monstru în neam. Așa am ajuns eu (adică mama) la dispensarul de la comună (Morunglav) apoi la spitalul de la raion (Balș) și, în cele din urmă la regiune, la maternitatea din Craiova. Toți au crezut că am două capete, până m-am născut. De fapt, al doilea cap erau genunchii, căci eram așezat altfel în burta mamii... M-am născut ca nelumea, cu picioarele înainte. Adică am intrat în viață așa cum te duci în moarte. O fi vreo semnificație, în venirea asta, a mea, pe lume, ciudată, nefirească, cine știe?».
Miron Manega a iubit haina militară. De aceea, în 1975 a intrat în Liceul Militar („Dimitrie Cantemir”, Breaza), pe care l-a continuat cu Școala de ofițeri. În același timp, și-a dat seama că nu poate rămâne în armată, pentru că risca să-și termine cariera într-un batalion disciplinar, căci nu putea spune „Am înțeles!” la orice inepție. În 1972, împreună cu un grup de camarazi la fel de „nebuni” ca și el, a generat o mișcare literară (de fapt, mai degrabă culturală, căci în acest grup se aflau și artiști plastici) intitulată „Spațiul de dincolo de esențe”. Mișcarea a continuat și după terminarea liceului, în Școala de Ofițeri Activi „Nicolae Bălcescu” din Sibiu. La sfârșitul anului II de școală militară s-a hotărât să părăsească armata. Dar, cum era legat prin contract de școală (ceea ce, prin simpla retragere, ar fi însemnat plata școlarizării, inclusiv a liceului), singura soluție era clasarea medicală. Așa că s-a „îmbolnăvit” luând niște pastile care l-au trimis la secția „neuro” a Spitalului Militar din Sibiu. După 11 săptămâni de „spitalizare”, timp în care trebuia să mărească zilnic doza de pastile care-i induceau starea de boală (Antideprin se numea „tratamentul”) a fost clasat. Ceea ce e interesant în această experiență traumatizantă e faptul că acolo, la secția „neuro” a Spitalului Militar, Miron Manega l-a descoperit pe Dumnezeu (până atunci fusese ateu militant).
MENTORI ȘI REFERINȚE
Miron Manega este un scriitor patriot. Aceasă dimensiune identitară i-a filtrat toate opțiunile, toate incursiunile și rătăcirile prin cultura universală, toate întâlnirile memorabile cu spiritele înalte ale culturii. Mentorii lui artistici, lângă care a ucenicit aproape zece ani, au fost Tudor George (Ahoe) și Cezar Ivănescu. Cu acesta din urmă a împărțit și a împărtășit una dintre cele mai dramatice experiențe din viață și una dintre cele mai însângerate pagini din istoria postecembristă a României: mineriada din 14 iunie 1990.
Miron Manega a avut întotdeauna o reticență în a-și publica poeziile în volum. Nu din timiditate și nu pentru că ar avea o părere proastă despre propiile creații (dimpotrivă, se consideră un poet însemnat al generației sale) ci, pur și simplu, pentru că nu considera aceasta o prioritate. În 2008, doi prieteni, poetul Laurian Stănchescu și jurnalista Dana Andronie de la Jurnalul Național, i-au „furat” poeziile și i-au scos volumul de versuri, „Salonul Refuzaților”, la Editura Junimea din Iași. Mai mult, l-au invitat la lansarea propriei cărți, spunându-i că e lansarea altui poet. Cu toată reticența lui la acest gen de imixtiuni, a cedat în fața frumuseții gestului și a recunoscut că «așa ceva nu se întâmplă decât o dată în viață, unui om dintr-o sută». În prefața cărții, Laurian Stănchescu a scris despre el următoarele cuvinte: «Viața poetului Miron Manega seamănă cu cea a acrobatului care se zdrobește cu blândețe de plasa salvatoare. Este unul dintre rarii poeți a căror viață s-a despărțit de poezia pe care o scrie. Poetul este un damnat precum macii roșii care înfloresc doar pe calea ferată și sunt loviți necontenit de goana trenurilor, iar omul seamănă cu un navetist cuminte care merge pe jos, puțin aplecat, să poată trece pe sub Lună. Până și umbrele lor sunt diferite. A poetului are viața ei personală, iar a omului abia mai ține pasul cu trecerea zilelor. Când stai de vorbă cu poetul, ai sentimentul că se întregește mozaicul Universului, iar dacă îl asculți pe om, deșărtăciunea lucrurilor ți se pare cea mai sublimă trăire. De când i-am citit poemele mă întreb dacă damnarea poetului nu înseamnă fericirea lui Miron Manega. Pentru că numai așa fiecare poate să-și vadă de viața lui. Și poetul, și omul».
În 2013, Miron Manega este amplu prezentat într-o enciclopedie a personalităților, apărută în Iași, la Editura StudiS: ”Personalități române și faptele lor 1950-2010”, de Constantin Toni Dârțu. Tot în 2013, scriitoarea și publicista Mariana Cristescu de la Tg. Mureș scrie despre el cartea „Miron Manega, rebelul dogmatic”, Editura Nico, Tg.Mureș. Este prima monografie despre persoana și personalitatea sa.
PROGRM CULTURAL
Avându-l ca model total pe MIHAI EMINESCU, Miron Manega se raportează atât teoretic, cât și faptic, la acest model, inclusiv și mai ales ca jurnalist. Două sunt direcțiile sau componentele acestui tip de implicare: civismul și resuscitarea valorilor naționale. În acest sens și cu acest scop a creat platforma online CERTITUDINEA, pe care o definește ca fiind „publicație de cultură, spiritualitate și atitudine” și al cărei „coordonator editorial și moral” este MIHAI EMINESCU (el, Miron Manega, incluzându-se în echipă ca simplu „ispravnic de concept”).
ACTIVITATEA CIVICÃ. PROMOTOR AL „MODELULUI DE ȚARÔ
Miron Manega nu este doar scriitor și jurnalist, ci și factor activ, militant, al inițiativelor de politici publice care, consideră el, în România, sunt simple etichete. Pe lângă faptul că este membru fondator, în 2011, al Consiliului Național al Societății Civile, el susține, încă de la deschiderea site-ului CERTITUDINEA (2009), un proiect de mare anvergură, conceput după toate regulile și exigențele mondiale ale domeniului. Autorul acestui proiect, care se numește MODELUL DE ȚARÃ, este Prof. Dr. Florian Colceag, o personaluitate creditată și acreditată mondial în comunitatea specialiștilor în managementul crizelor.
Convingerile lui Miron Manega privind revenirea României în matca firească a spiritualității sale este totală și definitivă, chiar dacă această revenire nu se va întâmpla în timpul vieții sale, chiar dacă « ieșirea din coșmar va fi o victorie „à la Pyrus”. «România în care trăim este o ficțiune - spune el. Un coșmar. România reală există, dar n-o vedem. Este o Românie a valorilor subterane, debranșate de la interfața numită, pretențios și ilicit, sistem. Există o Românie în așteptare. În așteptarea unui moment favorabil ca să se exprime. Se pare că acest moment a cam venit».
DE LA „NAIVUL BLINDAT” la „REBELUL DOGMATIC”
Dimensiunea esențială a personalității lui Miron Manega rămâne însă cea de poet, calitate în numele și în jurul căreia și-a gândit și și-a proiectat întreaga existență. De altfel, așa a și fost perceput de cei din jur care, mai cu blândețe, mai cu sarcasm, n-au încetat să-l taxeze pentru idealismul său. «Imaginea mea exterioară e falsă – spune el – , nu sunt idealist, pentru că ideile în care cred nu sunt proiecții imaginare, sunt repere fundamentale întru care au trăit mulți, înaintea mea, iar alții îmi sunt chiar contemporani. Sau eu le sunt contemporan. Ca să fiu concesiv, totuși, cu cei care mă exclud din realitate, pot spune că așa-zisele mele utopii sunt utopii pragmatice, aflate, în cel mai rău caz, în adormire. Iar porecla care mi s-a dat în tinerețe, „naivul blindat”, deși ironică, mă onorează și mă defineșete. Sau mai bine zis, mă definea, pentru că acum cred că mi se potrivește mai bine „rebelul dogmatic”. Mai târziu nu știu ce va fi, dacă va mai fi».
(Extras din prezentarea făcută de Mariana Cristescu în monografia „MIRON MANEGA - Rebelul dogmatic”)
|