Poezie virtualã într-o antologie realã


În ultima zi al unui octombrie însorit mã aflam în Iasii lui Eminescu si Creangã, Sadoveanu si Alecsandri pentru a participa, în calitate de invitat, la cea de-a II–a editie a Cenaclului literar “Virtualia”, aflat sub egida site-ului cultural www.poezie.ro.

Cu aceastã ocazie s-a lansat, în premierã, din spatiul virtual al Internetului pe hârtie, o antologie de versuri, cuprinzând aproape 200 de poezii de bunã calitate din creatia unor autori ce publicã pe site-ul mai sus mentionat.
Fiind ceva inedit au tinut sa participe la acest eveniment, pe lângã “cenaclisti” din tarã si reprezentanti de seamã ai mass-mediei locale si centrale. Organizat de inimoasa poetã Alina Manole din Iasi, cenaclul a avut de toate pentru ca invitatii sã se simtã cât mai bine. S-au lansat volume de versuri ale unor poeti consacrati ori debutanti, s-au recitat versuri, s-a cântat muzicã folk si a avut loc si o expozitie de graficã.

Dupã luãrile de cuvânt, atât ale organizatoarei cât si ale poetilor care si-au lansat cãrtile, redactorul sef al prestigioasei reviste iesene de culturã “Convorbiri Literare”, Cassian Maria Spiridon a adãugat: “este foarte bine ca din când în când iubitorii si creatorii de poezie din toatã tara sã se întâlneascã si sã se cunoascã între ei, sã-si schimbe impresii “pe viu” nu numai pe virtual, accesând site-urile diferitelor pagini de Internet. De aceea cred cã evenimentul de azi (31 octombrie 2003, n.r.) este unul extrem de benefic, deoarece aveti posibilitatea de a vã exprima liber si direct celorlalti, de a vã arãta asa cum sunteti fiecare, cu emotiile si trãirile sufletesti pe care le aveti. Faptul cã s-a reusit o lansare de poezie de pe virtual pe real e de bun augur. Ar fi totusi bine sã nu vã limitati numai la a scrie poezii pe Internet ci pe “paper”, adicã într-un ziar, revistã literarã sau carte. Numai asa veti da posibilitatea cititorilor sã vã cunoascã mai bine opera, mai ales cã multi iubitori de poezie nu au timp sau nu stiu cum sã utilizeze Internetul. Si apoi, e mult mai plãcut sã tii o carte în mânã si s-o citesti decât sã navighezi pe Internet în cãutarea unui autor sau altul” a conchis în final dl. Spiridon.
Profitând de prezenta distinsului invitat la acest cenaclu i-am solicitat un scurt interviu, pe care mi l-a acordat cu mare amabilitate.

Poetul se naste,
nu se face

- Care este pãrerea dvs. cu privire la tendintele actuale ale poeziei. Existã diferente între poezia actualã si cea a anilor ‘90, de pildã?
- Poezia este de douã feluri. Bunã si proastã. Cea proastã nu poate fi consideratã poezie. Deci, în mãsura în care poezia anilor ‘90 sau cea actualã e bunã totul e în regulã, indiferent dacã ea este clasicã, modernã sau postmodernã. Poezia nu se poate compara. Nu putem sã spunem cã Sapho era o poetã mai liricã, iar Euripide era de altã valentã. În schimb, pot exista conceptii ori viziuni diferite asupra modului de a simti si de a scrie o poezie. Ea, poezia, este, prin definitie, un unicat. N-o poti repeta.

- Mai are cititorul timp de literaturã în ziua de azi. Se mai citeste poezie?
- Iubitorul de poezie îsi va gãsi întotdeauna timp pentru a citi un volum de versuri. Cei care spun cã nu au timp pentru asa ceva înseamnã cã nu iubesc poezia, literatura în general si pot trãi foarte bine fãrã a citi în viata lor nici o carte. A fi pasionat de poezie, e o chestiune de optiune si de spiritualitate personalã. Poezia se adreseazã sufletelor sensibile, iar sensibilitatea o ai sau nu o ai. Cred cã asa cum te nasti poet asa te nasti si cititor de poezie.

- Cum sunt versurile mai bine receptate de cititori, scrise în “dulcele stil clasic” sau în stilul modern?
- Pot convietui reciproc atât stilul clasic cât si cel modern sau post modern, dacã pot fi numite stiluri. De fapt, poetii au anumite maniere în a trimite cititorilor mesajul transmis de ei. Poti sã scrii prozã si sã fie o poezie nemaipomenitã si sã scrii un vers clasic perfect, dar sã reprezinte o nulitate, din punct de vedere poetic. În poezie, se lucreazã cu alte instrumente. Axiologice si estetice, care nu au aceleasi conotatii în lumea valorilor materiale.

- O revistã literarã sau care se vrea a fi literarã, de ce are nevoie de o postã a redactiei?
- Pentru cã e foarte important acest lucru. Eu conduc douã reviste literare, “Poezia” si “Convorbiri literare”. Amândouã au o rubricã intitulatã “Posta redactiei” unde se rãspunde tuturor celor ce trimit creatiile lor literare. Ca orice cititor de poezie cât de cât experimentat îti dai seama usor unde este si unde nu este poezie. Astfel, dacã un om ne trimite niste versuri pe adresa redactiei îi rãspundem, prin posta noastrã, pentru a afla dacã creatia lui e bunã sau nu, izbutitã sau mai putin izbutitã. La “Convorbiri literare”, de pildã, printre cei care s-au ocupat timp de trei ani de posta redactiei a fost si poetul Lucian Vasiliu. Acum, un alt poet important din generatia noastrã, Daniel Corbu, rãspunde expeditorilor de poezie, prin acelasi mod. Dacã poezia trimisã e bunã o publicãm în revista noastrã. Foarte multi autori contemporani care au debutat cu versuri în revistele noastre, în ultimul deceniu sunt acum poeti consacrati cu una sau mai multe cãrti publicate la edituri de prestigiu din tarã. În concluzie, eu consider posta redactiei o chestiune foarte serioasã si de aceea toate rãspunsurile date celor ce ne trimit creatiile lor, trebuie fãcute cu obiectivitate.

Cãutãtoarea de talente

Imediat dupã terminarea cenaclului am obtinut primele impresii ale poetei Alina Manole.

- Sunteti la organizarea celui de-al II-lea Cenaclu de acest gen. Cum vi s-a pãrut, mai bun sau nu, fatã de cel precedent?
- Dacã prima editie a excelat prin proiectia în real a virtualului si a prezentãrii autorilor de poezie publicatã în virtual, editia din toamna aceasta, de la Iasi, a fãcut trecerea cãtre recunoasterea realã a valorii literare a textelor publicate pe site-ul , prin aparitia editorialã a trei cãrti., precum si volumul „Virtualia” care a cuprins creatiile literare ale autorilor participanti la cenaclu.

- În volumul “Virtualia” ati afirmat, în prefata cãrtii: “Pentru ceilalti, la început a fost Cuvântul...” Pentru noi – cei care ne-am nãscut cu cuvântul, expandãm o întreagã lume. Este acest site o rampã de lansare pentru niste valori în poezie?
- Dacã Alexandru Bâcu-Colfescu, autor care publicã pe site, a câstigat premiul Editurii „Convorbiri literare”, la concursul „Mihai Eminescu”, Botosani, 2002; dacã Dan Tristian - alt autor care, as putea spune, s-a format pe site a debutat la Editura „Scrisul Românesc” din Craiova, în toamna acestui an; dacã alti si alti autori de pe site au debutat în pagini ale revistelor de culturã, în mod sigur, cred, cã acesta a fost si este un adevãrat atelier de creatie.

- Intentionati ca pe viitor sã organizati si alte asemenea „întâlniri” directe între marea familie a site-ului www. poezie.ro? Dacã da, unde si când?
- Dorim ca în ianuarie anul viitor sã organizãm la Chisinãu o editie a cenaclului. De asemenea, în primãvara lui 2004, la Iasi, va avea loc editia a III–a „Virtualia”, la care vã asteptãm iar sã participati.

- Un poet consacrat ar trebui sã fie un poet indiferent fatã de cei care vor sã devinã la rândul lor poeti. De unde atâta dinamicã editorialã la dvs., atâta dragoste pentru poezie?
- Primii pasi în poezie mi-au fost îndrumati de cãtre Mihai Leoveanu. Ulterior, Valeriu Stancu – editor al revistei „Cronica” din Iasi, - mi-a publicat primele versuri. Traditia trebuie continuatã. Existã oameni care se nasc cu menirea de a descoperi fãrâma de geniu care se aflã în fiecare dintre noi. Astfel, poezia si literatura românã va cãpãta alte culmi, alte vârfuri. Dacã ar fi sã dau exemple si dacã nimic nu se va întâmpla în fãgasul vietii, existã, pe site-ul de www.poezie.ro, douã nume cãrora le prevãd un destin poetic de exceptie: Dan Tristian, 26 de ani, din Craiova, si Aleksander Stoicovici, 15 ani, din Moldova Nouã, jud. Caras Severin.

- Ati debutat în 1998, cu volumul intitulat „Deasupra noptii”. Pe când si altele?
- Am deja în lucru un volum bilingv românã-englezã, care va apãrea în primãvara anului viitor, la Editura „Cronica” din Iasi.

- Fie ca dragostea pentru poezie sã vã dãinuiascã vesnic în suflet!

(În numãrul urmãtor vom afla de la un alt mare iubitor de poezie, prieten cu poetii maramureseni despre legãturile culturale existente între Moldova si Maramures.)

Nicolae Bogdan GROZA

Articolul poate fi citit aici.

Felicitari, Bogdan!