Am o problema ce pe mine ma doare foarte tare, o problema in care cred ca se reflecta gradul de civilizatie si educatie al romanilor.

Nu stiu cum sa incep, dar o voi face prin a spune ca toti avem pretentia ca Romania este o tara libera unde sunt respectate drepturile omului, dreptul la viata, la opinie si dreptul la libera alegere. Cati dintre copii stiu ca se nasc cu aceste drepturi prevazute in aproape orice constitutie de pe aceasta planeta?Cati dintre parinti stiu ca atunci cand au facut un copil se incarca cu o sumedenie de obligatii si indatoriri fata de acel copil, si cati stiu cu adevarat ca acel copil nu le este proprietate personala ci este un om liber?!

Multumita celor 45 de ani de “epoca de aur” in familiile din Romania functioneaza inca foarte bine aberantul concept: “eu te-am facut, eu te omor”.

Multi dintre parinti ajung sa isi inhibe copiii, sa ii transforme in niste epave lipsite de personalitate, iar de fiecare data cand acesti copii iau o hotarare pe cont prorpiu sunt agresati fizic sau psihic ajungand, intr-un final in incapacitatea de a lua viata in piept.
Incep sa cred ca defapt acesti parini asta doresc: copiii lor sa nu plece niciodata de langa ei.

Cum poate afirma un parinte ca: "eu i-am asigurat viitorul copilului meu", iar copilul habar nu are de ceea ce i se pregateste. Unde este placerea de a obtine ceva prin munca si vointa proprie??!

Ma uit in jurul meu si ma uimesc: suntem deosebit de moralisti cand vine vorba de sexualitate, imbracaminte, un cercel in ureche, muzica, dar uitam complet de acest concept cand vine vorba sa ii respectam pe cei din jurul nostru, sa le respectam opinia, libera alegere si drepturile.

Liviu Cezar