poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ PaÈ™adine în vers alb (73)
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-10-21 | |
Paris, 17 Octombrie 2006
P.R. La Paris s-a desfășurat timp de trei zile tradiÈ›ionalul "Salon al Revistei". Printre alte prezenÈ›e am remarcat-o pe aceea a revistei CONTINUUM, care consacră o bună parte a numărului curent 4 poetului Benjamin Fondane, cunoscut în România ca Fundoianu. Editoarea acestei reviste este poeta israeliana originară din România, Marlena Braester, poetă de limba franceză, pentru care francofonia este o realitate vie. P.R. ScrieÈ›i în limba franceză, faceÈ›i parte din AsociaÈ›ia Scriitorilor Israelieni de Expresie Franceză (ASIEP); aÈ™adar, pentru dumneavoastră limba franceză nu este doar un instrument, cum se spune adeseori, franceza, e cum să spunem… M.B. Une manière de vivre. P.R. Exact asta este partea interesantă. Recent a avut loc la BucureÈ™ti "Le sommet de la francophonie" È™i am văzut multe reacÈ›ii în presa din România, care relativizau importanÈ›a francofoniei. SunteÈ›i un exemplu în care limba franceză face parte din viaÈ›a dumneavoastră, pentru că aÈ›i ales să scrieÈ›i în această limbă. M.B. Da, este o hotărâre, o alegere, încă de la vârsta de 20 de ani È™i reuÈ™esc să continui în această direcÈ›ie. Am reuÈ™it să înfiinÈ›ez în anul 2000 ASIEF È™i trebuie să stiÈ›i că din această asociaÈ›ie mai fac parte originari din România. De exemplu, poeta Bluma Finkelstein, care este născută la Tecuci È™i locuieÈ™te acum în Haifa, unde predă la Universitate. Ea a publicat peste 20 de volume de poezii în limba franceză, în FranÈ›a; a scris È™i continuă să scrie numai în limba franceză. P.R. Și asta se explică - în ceea ce vă priveÈ™te È™i în ceea ce priveÈ™te colega despre care vorbiÈ›i – prin faptul că veniÈ›i din România, iar în România există o tradiÈ›ie culturală franceză. SunteÈ›i un exemplu al continuității acestei tradiÈ›ii importante È™i profunde. M.B. Literatura română È™i literatura franceză sunt în mod inevitabil legate una de alta. Poate literatura română este puÈ›in mai închisă, ambianÈ›a scriitoricească din România este mai inchisă, dar dialogul mi se pare esenÈ›ial È™i sperăm ca acest dialog să fie din ce în ce mai vizibil în toată lumea, pentru că sunt mulÈ›i scriitori originari din România care trăiesc în diverse țări È™i care doresc să păstreze acest dialog, ca de exemplu dialogul dintre România È™i francofonie. P.R. Pentru dumneavoastră această legătură este păstrată prin intermediul limbii franceze. ÃŽn acelaÈ™i timp, mă gândesc că Israelul este o È›ară cu o cultură foarte puternică. A scrie în Israel în limba franceză, nu induce È™i un anume risc de marginalizare? M.B. Ba da, deÈ™i 20 % din populaÈ›ia Israelului este francofonă, din România, evident, dar mai ales formată din cei care au venit din Maroc, Tunisia, Algeria, etc. Deci avem un public, însă această problemă a marginalizării există, drept care în ultima vreme încercăm să traducem foarte mult, cât mai mult posibil. Traducem din limba franceză în limba ebraică, dar È™i din ebraică în franceză. Grupul nostru de traducători găseÈ™te că e foarte importantă această formă de dialog, această reciprocitate, deci autori foarte importanÈ›i – eu mă ocup în special de poezie – sunt traduÈ™i în franceză sau în limba română, iar în acelaÈ™i timp traducem foarte mult din limba franceză în ebraică. Organizăm multe întâlniri cu poeÈ›i francezi, pe care îi invităm în Israel, în special la Haifa, precum È™i cu scriitori israelieni de limbă ebraică sau arabă sau de alte limbi, pentru că există 13 asociaÈ›ii ale scriitorilor israelieni, în diverse limbi. P.R. AveÈ›i impresia că există un public francofon transfrontalier, adică există o comunitate, nu neapărat virtuală, ci reală, împrăștiată în lume? AveÈ›i impresia că există un public care vă receptează? M.B. Da, evident, acest public există, problema care se pune însă este alta, problema cititorului de poezie, care formează un public mai restrâns. P.R. E adevărat. M.B. Dar am avut surpriza să descopăr că unele cărÈ›i de-ale noastre sunt cunoscute în diverse țări. P.R. Francofonia nu este deci o vorbă goală, ci este chiar o realitate. Dumneavoastră simÈ›iÈ›i că este o realitate care vă implică È™i în care vă implicaÈ›i? M.B. Este o realitate evidentă È™i de fapt în ultimii 10 ani mă ocup în special de această legătură cu francofonia. P.R. AÈ™adar, Marlena Braester, se poate spune că prin dumnevoastră, prin iniÈ›iativele dumnevoastră, francofonia este o realitate vie È™i în miÈ™care. Vă mulÈ›umesc. |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate