Primăria sectorului 2, cu concursul curatorului Ruxandra Garofeanu ne-a oferit prilejul participării la vernisajul expoziției pictorului Tudor Sbârnea, găzduită de Galeria Dialog în perioada 12 octombrie – 12 noiembrie 2009.
Într-o broșură superbă de prezentare a expoziției - la cel mai înalt nivel artistic, grafic și de conținut, Doamna Garofeanu ni-l prezintă pe Tudor Sbârnea: un artist ce extrage esențe, ponderat și meticulos, „încăpățânat asupra actului creator”.
Este suficient să facem un tur de primă impresie asupra exponatelor pentru a ne cufunda în culoarea modelată geometric a naturii noastre primare, dinainte de a ne întrupa, încercând a pătrunde și înțelege unda universurilor care s-au modelat ca să ne dea o formă. Interesant și constant în picturile prezentate în galerie, artistul își cântă apartenența și rădăcinile sufletești în culori vii și simboluri ancestrale.
Tudor Sbârnea, cu un bogat palmares cuprinzând 12 premii, diplome și medalii decernate în cadrul celor mai cunoscute saloane de artă europene, cu peste 20 de expoziții personale în România și Moldova, și alte 18 participări în decursul anilor în Franța, Germania, Grecia, Olanda, Finlanda, Italia, Belgia, etc. este un cercetător al penelului care se perfecționează continuu, este într-o permanentă devenire spre un ce care se vrea exteriorizat în forma sa cea mai artistică. Deși consacrat ca pictor, la 20 de ani de la absolvirea Artelor Plastice în Chișinău, are curajul și devoțiunea în fața artei sale de a urma și absolvi în Iași, aceeași facultate. Dorință de comunicare – căutare de sine – căutare de nou – permanentă transformare și regenerare, toate la un loc sau doar unul, știut numai de artist, motiv al acestei reevaluări, ne este suficient ca să intuim seriozitatea cu care Tudor Sbârnea își tratează Alegerea în această Trecere.
Voi spicui printre rândurile caietului program, lăsându-i să vorbescă pe cei ce-l cunosc de la începuturile creației sale, cei ce i-au urmărit în timp evoluția, direcția și creșterea ca artist: Valentin Ciucă - „Pictor de idei, Tudor Sbârnea face dovada elocventă a înzestrării și a nivelului de maturitate al creației. Expoziția lui are semnificația evenimentului prin anvergură culturală și impact axiologic, prin gravitatea meditațiilor asupra condiției creatorului și a operei de artă în ziua de azi.”; Gheorghe Macarie - „Geometrismul estetic al artistului, îndatorat solului strămoșilor săi, se revendică concomitent și unui areal mai vast – deasupra etniilor și frontierelor – cel al unității spirituale a întregii umanități. Reîntorcându-se între ai săi, Tudor Sbârnea și-a găsit calea spre o artă a universalității”; Val Gheorghiu - „Tudor Sbârnea este, înainte de orice, pictor de certă vocație”.
După cum spune, caracterizându-și lucrările, pictorul însuși: „originalitatea presupune, cred, o viziune particulară asupra lumii, care are drept combustie interioară starea de profundă introspecție, comuniunea cu trecutul nesfârșit, perpetua întoarcere la starea dintâi.”
Poate pentru că într-un peisaj sterp, o floare se vede mai bine, sau poate din motive personale răscolite de apartenența într-un fel, prin asimilare la școala rusă, a pictorului, oricum motive necunoscute participanților la manifestare, invitatul la cuvânt, un binecunoscut al micului ecran, Domnul Octavian Tudor, a desființat într-un discurs lung și deprimant prezentul picturii ruse. Înălțarea spirituală indusă de lucrările pline de semnificații ale artistului a fost ușor destabilizată de prezentarea neconvențională a antenumitului domn, care a lăsat publicului numeros senzația de incertitudine asupra subiectului discutat. Starea de bine s-a reinstalat odată cu plăcuta voce a Doamnei Garofeanu care l-a invitat pe pictor să spună câteva cuvinte. Într-adevăr au fost doar câteva, pentru că Domnia Sa a preferat să lase pictura să vorbească, și ne-a invitat gentil să-i privim creațiile, lucru pe care audiența l-a făcut cu plăcere.


București, octombrie 2009 Mirela Zafiri