poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2293 .



Primăvara la Agigea
poezie [ ]
din volumul, în pregătire, "Liber"

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Marius Marian Solea ]

2007-03-05  |     | 



Lumina se lipește de pietre și de umerii mei, nesupusă, dar tandră.
valurile unei realități previzibile izbesc în mine,
talazoterapia asta cică face bine circulației sangvine.


eu cred, câteodată întreb lumea dimprejur dacă este așa,
că lumina, ca și sufletul, nu poate să aibă răni...
există o expresie, cu rănile sufletului, dar o consider a fi
o construcție nefericită, precum cele care falsifică înțelesul
prin căutarea unor emoții la îndemână, prin plasticizare, mai ales.


din acest motiv, eu prefer uneori exprimarea simplă,
care nu are posibilitatea echivocului. și, pentru a vedea că este așa,
vă transcriu o întâmplare, într-un fel de poem de mare actualitate,
și ca limbaj, și ca paradigmă personală, singurul, de altfel,
pentru care se justifică avertismentul de la începutul cărții:
Liviu Ioan Stoiciu mă tot văzuse adunând melci foarte mărunți,
și la Vama Veche, și la 2 Mai, și la Costinești, și pe la Eforie Nord,
dintre cei mai mărunți, de toate culorile și de structuri diferite.
în ultima zi, la Agigea, văzând că adunasem din nou
mai mult de un buzunar, mă întreabă, oarecum de circumstanță,
fără vreo curiozitate specială:
 la ce îți trebuie toți acești melci?
eu, neputându-mi opri un zâmbet specific, atotștiutor,
mai ales atunci când lucrurile țin de mine, i-am răspuns:
 mi-i apropii de ureche pentru a putea să-mi regulez
din când în când auzul...


îi dăruiesc celor care au melancolii culturale
sau teme la zoologia marină.
Stoiciu a rămas vreo trei secunde foarte nelămurit,
apoi mi-a dedicat un hohot de râs și a continuat:
bun, dar atât de mulți?
am preferat să-mi duc zâmbetul la capăt,
să-l lipesc de marginile mării, care pare a fi o gură de cer,
nu neapărat singura, doar la îndemână.
lui Stoiciu nu i-am mai explicat despre multiplele obligații didactice
ale studentelor de la biologie, de speciile care fuseseră considerate dispărute și acum reapar pe plaje
sub mâinile lor foarte bine întinse.
nu i-am mai spus nimic datorită educației și din politețe...


în plus, sunt momente în care bărbații, ei între ei,
nu apreciază atât de mult sinceritatea, așa cum, bunăoară,
se întâmplă cu femeile...

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!