poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ înÈ›elegerea nu creÈ™te după numărul cuielor bătute în limbă
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2023-09-20 | |
Mă uit c-un ochi boțit rău
și observ că-mi intră cerul pătrat în celula reaflării altor patimi, cruci, de presimțit teama unora de aici, din afară, ca un Marcello cel bun, ca un Marcello cu suflet de fiară, ca doi Marcello ce vor să se pândească să se-omoare, ca Simoncino, prietenul său, neiertat Sunt singur ca un Marcello Simone, am intrat în casa câinilor spilcuiți și uitați prin efracție ca un Simoncino după un rob, să-l fac pe Marcello zob am venit cu motorul scump, am parcat iute, mama încă îmi bate în camerele sângelui, pot spune, camerele se inundă-n încetinire, cum să i se inunde creierul mamei, nu cred Metastazele pieptului cică ar fi "migrat", au plecat ca semne ale morții-n tot corpul, Marcello firav e și un Simoncino bestial ieșit de la zdup, vulnerabil prin forța sa fizică, nu-și mai cunoaște instinctul de autoapărare Simoncino intră în capcana lui Marcello, frizerul de câini, își prinde capu-n lanț, cușca de fiară e ultimul popas înaintea execuției — capul îi e prins în lanț, mecanismul se declanșează subit Capul găurit al lui Simoncino devine cap frânt al Meduzei, o Gorgonă anihilată, redusă, încremenită în spaghetele șerpilor, se derulează-n ochii săi măriți de presiunea zalelor toată greșita soartă a mamei românce, bătăile primite din copilărie, atunci când lovitura de grație a robului său Marcello îi aduce relașul total Marcello Simone devine și mortul său protector, Simoncino, victimă - călău - iad dublu personal, de la gaura plasată năprasnic în creștet cu drugul de fier Marcello-l ia în spinare pe Simoncino ca alt Perseu să-l ducă-neant, să nu mai fie, să-l facă sperietoare și killer pentru-un balaur viitor pe-un țărm african sau italian, occidentalii îi urăsc în mileniul al treilea pe africanii transfugi din fașă, dar adoră drogurile, bestialitatea primară Dintr-o beznă mai mică într-o beznă mai mare ne afundăm supliciul mai tainic, patul n-are decât 80 de cm în celula comună, cum o fi să trecem, fără nicio evadare — dacă murim pășim, de pășim, mai murim puțin și-un R.E.M. ne plesnește peste ochii reaprinși din țărna goală, nimic nu mai vremuiește, văd c-un singur ochi, ciclopic, lumea
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate