poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ Când viaÅ£a nu se-ncheagă în montură
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2019-05-19 | |
După fiecare iubire rămâne un cearceaf zbârcit
În care s-au chircit câteva nopți de dragoste Fragile, neputincioase, ca niște pisoi fără ochi Degeaba mi-am cumpărat ceas care ticăie Pentru că el nu-ți imită bătăile inimii Degeaba am învelit lângă mine sticle calde Pentru că ele se răcesc spre dimineață După fiecare iubire rămâne o pagină albă O pagină albă în care simt nevoia să îndes Ca într-o valiză tot felul de povești alandala Ca atunci când plec într-un oraș necunoscut Și îndes tot felul de vise usturătoare Și e ca și cum aș trece cu degetele prin Plante urzicătoare și nu prin amintiri Sau poate rămâne doar un perete, da, acel perete Care strălucea în lumina cărnii, mereu la locul lui, ghemuit Aproape fără drept de apel în toată făptura mea Niciodată cucerit, un fel de redută de care Niciodată nu pot trece, ar însemna Să dărâm tot blocul și-n același timp și pe mine După fiecare iubire rămâne o coroană de spini Pe un trup imaculat, străin, gol și încă plutitor Subțire, ca un gât lung de lebădă, undeva în depărtare Poate pe un lac sau pe o foaie mototolită Până la urmă după fiecare iubire rămâne o mare mizerie Închisă bine între copertele unei cărți a cărei limbă Într-o zi ți-e total străină, doar un zgomot de fond Iar urmele mele lăptoase pe gresia rece clipocesc Zi de zi, nu se șterg cu anii, și îngerii le-ar linge
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate