poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ nu-i aÈ™a departe, o jumătate de oră de la gară
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2016-11-28 | |
Meandre 44.-Viață de noapte
Din bagajele aÈ™ezate la întâmplare omul a scos o cutie de pateu de ficat, câțiva pesmeÈ›i, È™i două mere È™i s-a aÈ™ezat la măsuÈ›a de sub fereastră. ÃŽn timp ce mânca privea la cartonul acela oferit de colonel. Seara se lăsa peste oraÈ™ iar chemarea necunoscutului își făcea simÈ›ită prezenÈ›a. Amintirea hotelului Gâsca de Aur s-a asociat cu tânăra care-i făcuse avansuri într-un joc erotic. „Poate că am greÈ™it neurmându-mi instinctul, ar fi fost o nouă experiență cu care poate nu mă voi mai întâlni!“ La capătul străzii liniÈ™tite tramvaiele aveau staÈ›ie aÈ™a că Mihai a luat tramvaiul spre centru. Mersul silenÈ›ios È™i confortabil contrasta teribil cu trăncănitul È™i legănatul tramvaielor de acasă. Modul cel mai potrivit de a cunoaÈ™te oamenii unui popor este să-i observi în aglomeraÈ›ie, să-i vezi cum interacÈ›ionează, cum merg, cum se îmbracă... Gara era un loc în care aglomeraÈ›ia este aprope permanentă. Viermuiala de pe trotuare se continua în interiorul gării. Taxiurile aliniate frumos își aÈ™teptau clienÈ›ii. Scările È™i culoarele erau pline de tineri de toate naÈ›ionalitățile iar sacii de spate erau aruncaÈ›i neglijent pe pardoseli.. Unii dormeau pe jos, pe niÈ™te cartoane, alÈ›ii întinseseră sacii de dormit. Pe un mic platou care întrerupea un È™ir de scări, două fete desenau oamenii în diferite ipostaze ale somnului. Pe deasupra murmurului general a răzbătut o voce: -Costelee, unde dracu eÈ™ti? Băi Costeleee, vino la baza scărilor! Cuvintele româneÈ™ti erau primele pe care le auzea într-un spaÈ›iu public, după atâtea zile, rostite de niÈ™te conaÈ›ionali. Omul nostru s-a îndreptat spre baza scărilor dorind din tot sufletul să schimbe câteva vorbe cu oamenii de acasă. Geaca de un albastru închis È™i cu un aer de uzat, alături de pantalonii reiaÈ›i, negri, au trădat românul care aÈ™tepta. -Bună seara! -Salut, omule, nu văzuÈ™i pe ameÈ›itul ăla de Costel? -Nu-l cunosc pe ameÈ›it. De unde sunteÈ›i? -Suntem olteni de la Caracal. -Și cu ce ocazie pe aici? -Venirăm de acasă È™i mergem la muncă È™i mi-e frică că-l pierd pe nărodul ăla. -Cum vi se pare Cehoslocvacia? -Păi ce, crezi că avem timp de plimbări? Oamenii, ca peste tot, mai buni, mai răi. Muncim de ne ia dracu să strângem un ban. Seara când venim de la muncă picăm laÈ›i. Asta este. O bere sau două È™i gata, la somn. Costel a apărut în cele din urmă, cu o privire rătăcită care se plimba în toate părÈ›ile. -Bă, lasă dracului uitatul aiurea. Peste un sfert de oră avem tren.Te crezi în FărcaÈ™ele? Mihai le-a urat sănătate È™i spor la treabă È™i s-a reintegrat în magma aceea multicoloră. O gheretă cu vestiÈ›ii cârnaÈ›i ieftini, cu pâine È™i bere, l-a apucat de nări cu mirosul acela apetisant. Berea a băut-o cu sete È™i cu cârnatul în mână aplecat din nou la plimbare. S-a oprit din nou la cele două fete care desenau. Mihai a privit schiÈ›a uneia dintre ele constatând o abordare greÈ™ită a perspectivei unui trup adormit pe scări într-o poziÈ›ie nefirească. A cerut cărbunele, a tras câteva linii care schimbau perspectiva, dând un aer de miÈ™care, de creÈ™tere a prim-planului, a corectat linia unui picior lăsat pe scară È™i a înapoiat cărbunele fetei. F fata l-a privit în ochi.È™i după câteva secunde l-a întrebat: -......SunteÈ›i pictor? -Nu, dar în copilărie am făcut ceva sculptură. Fata l-a privit cercetător, în timp ce el mânca cu poftă din cârnatul cald. Mâna fetei l-a atins pe genunchi apoi, prinzându-i muÈ™chii piciorului între degetul mare È™i cel mijlociu a urcat din ce în ce mai sus, i-a pipăit strângându-i muÈ™chiul cu forță dar nedureros. Mâna cercetătoare s-a oprit la baza piciorului, i-a căutat tendoanele apoi s-a ridicat brusc chemând-o pe prietena ei È™i i s-a adresat: -Vrei să facem dragoste? ÃŽntrebarea frustă l-a luat pe nepregătite. FracÈ›iunea de secundă de uluială a generat o reacÈ›ie rapidă, uÈ™or insolentă: -Mă aÈ™teptam. Þi-a luat mult să te decizi?Dar cu prietena ta ce faci, o laÈ™i aici? -ÃŽntrebarea se referea la amândouă-a răspuns ea cu nonÈ™alanță. Tot ce avem, tot ce facem este în comun. Fetele au schimbat câteva vorbe È™i Mihai a luat-o spre ieÈ™irea din gară. Pe drum a mai cumpărat câțiva cârnaÈ›i cu pâne la pachet È™i au urcat într-un taxi. Șoferul a întrebat destinaÈ›ia iar Mihai i-a arătat cartonul cu adresa casei de oaspeÈ›i. Cei trei au coborât, mihai a luat cheia de la recepÈ›ie È™i a invitat fetele în camera aceea cu un singur pat. Blocurile de desen È™i genÈ›ile s-au aÈ™ezat cuminÈ›i lângă un perete în timp ce Mihai încuia uÈ™a. Pachetul cu cârnaÈ›i, alături de două cutii cu peteu au umplut masa. Mihai a scos o sticlă de coniac È™i trei mere din sacul de spate È™i le-a aÈ™ezat pe pat. Fetele vorbeau aprins È™i, la vederea sticlei de coniac au avut un zâmbet larg. Cu dexteritate ce vădea un îndelung antrenament sticla a fost desfăcută È™i fata a pus-o la gură. La îndemnul celeilalte ea s-a oprit È™i a dat-o È™i prietenei. Sticla goală È™i inutilă a popsit sub pat. Mihai a mai scos o sticlă care a avut aceeaÈ™i soartă rapidă. Ascunzând cheia în podul palmei bărbatul a intrat în W.C.-ul care adăpostea È™i o cabină de duÈ™. De teama că fetele ar fi putut dispare cu ceva obiecte ale lui peste noapte, Mihai a scuns cheia în rezervorul tualetei care se înălÈ›a aproape de tavan. Cu mână nesigură a mai scos o sticlă de coniac inventariind în orb celelalte două sticle rămase. Buna dispoziÈ›ie era instalată. Mihai a băut È™i el o gură de coniac È™i apoi a pus sticla pe masă.CârnaÈ›ii È™i pateurile au dispărut rapid iar merele le-au urma calea. Căldura plăcută din cameră alături de băutura consumată au făcut fetele să-È™i scoată bună parte dintre obiectele de îmbrăcăminte apoi i-au scos lui pantalonii, bluza de trening È™i tricoul. Nici măcar lumina puternică nu a reuÈ™it să estompeze erecÈ›ia ce se vădea în toată plenitudinea. Una dintre fate s-a aÈ™ezat în genunchi în pat după ce l-a împins pe Mihai iar cealaltă È™i-a făcut loc pentru o felaÈ›ie care a debutat cu o tandreÈ›e vecină cu rafinamentul... Zorii i-au prins pe toÈ›i trei în patul acela îngust, Mihai cu faÈ›a în sus È™i o fată dormind pe el iar cealaltă, aÈ™ezată pe o parte îi È›inea în braÈ›e pe amândoi. Au făcut fiecare câte un duÈ™ È™i Mihai, după ce a recuperat cheia , a descuiat uÈ™a È™i a ieÈ™it cu fetele spre staÈ›ia de tramvai. La staÈ›ia din apropierea gării fetele l-au sărutat pe gură pe rând È™i într-o cascadă de râs au coborât cu blocurile de desen È™i genÈ›ile în mâinile ce se agitau în miÈ™cări largi. |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate