Mi-e dor de tine azi, și mâine, poate;
Ce veșted sună clopotele-n dungă!
Străine de visare, iar alungă
În lanțuri grele cerurile toate.

Mi-e dor de tine când, cu ochi de șarpe,
S-ascunde vremea-n arșițe păgâne;
În brume vechi, exilul să-l amâne
Fecunda veghe fluturând eșarpe.

Mi-e dor de tine-n fiecare noapte,
E luna-n pârg și pustiit e drumul;
Răzlețe norduri simt în oase fumul;
Se clatină chemarea-n urse coapte.

Mi-e dor de tine azi, și mâine, poate;
În lanțuri grele-s cerurile toate...