poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 192 .



După un deceniu...
personale [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [romulus_campan ]

2022-10-25  |     | 



La 8 noiembrie 2012, în singurătatea sumbră de „asistent personal”, de fapt „asistent casnic” 24/7 al unui (binevoitor de altfel) cetățean britanic nevoit să trăiască urmările catastrofale ale unui accident vascular cerebral, scriam în lacrimi, poemul „Țării mele...”

„[…] Să nu te mai văd niciodată.

Măcar până-n ziua când
culcați pe eșafodul istoriei,
te-oi mai ruga să mă mai ierți,
încă o dată...” (fragment)

Pentru a complica intențiile unor eventuali „judecători de fotoliu”, fiți reamintiți că după ruperea în iunie 1990, din motive politice, de Țară, și stabilirea până în 2020 în Ungaria celeilalte jumătății(?) a unei triste moșteniri genetice, a trebuit să-mi sfâșii din nou puțina piele crescută pe noile rădăcini, rupându-mă și de familia primită între timp, pentru ca pâinea cea de toate zilele câștigată din munca unui profesor titular de liceu, de asemenea pedagog și traducător/translator guvernamental, să nu ajungă numai „mai toate” zilele.
Da, pruncii și femeia dată de Dumnezeu au început a mânca și trăi mai bine, eu însă, cu căprioara lui Labiș încă zvâcnind de câte ori ridicam lingura, mâncam plângând.
Aș fi putut să-mi fac această poezie a unei nenorocite iubiri de țară și neam, neexistentă; am decis însă a-mi târî rușinea impusă, în sperata veșnicie a acestei poem, frântură de frământare a unor vremuri vitrege.
Se pare că după un deceniu, și după publicarea a două ediții ale primului meu volum de poezie în limba enleză, „Defiant Hopelessness”, din „confortul” puțin al unui cărucior de invalizi, scriu Țării mele, cerând cea de-a „încă o dată” iertare, după ce adieri literare și spirituale mi-au deschis din nou inima și gândul, versului românesc.
În speranța unei prezențe mai continue decât prăpastia deceniului trecut, îmbrățișez cu drag pe toți cei care-i cunosc, pe toți cei care-i voi cunoaște.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!