poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2021-09-27 | |
E septembrie târziu, când se deschid ultimele tuberoze
iar zilele se strâng în jurul parfumului lor intoxicant. Cerul se schimbă de trei ori pe zi și uneori pare că înghite toată lumina și tot orașul alteori explodează de albastru și galben și alb dar străzile sunt în continuare pline și miros iar a de demult. Visez mult și mă trezesc de două ori pe noapte până dimineața, când uit aproape totul în penumbra deasă a dormitorului și o iau de la capăt cu zile astea care mi-au fost date. Să-ți spun – în mintea mea am scris zeci de scrisori am parfumat foile, am cumpărat plicuri și timbre le-am scris de mână cu literele mele elegante cât de citeț am putut am inventat adrese la care să le trimit și le-am dat drumul în lume. În toate am vorbit despre vreme, despre zilele care se împuținează contractate în aerul rece, lumina melancolică ce îmbrățișează clădirile la apus, freamătul frunzelor în copaci dar și despre freamătul din mine și multe altele pe care nu le-aș spune altfel. Povestesc despre lucrurile mărunte despre ce văd pe străzi în agitația de la prima oră despre ceva amuzant ce mi s-a întâmplat sau ceva ce m-a bucurat, o discuție interesantă, o întâlnire plăcută, un vis ciudat, un citat care mi-a plăcut din cartea pe care-o citesc, o formație nouă pe care am descoperit-o, dacă am mai slăbit, ce mi-am mai cumpărat sau dacă într-o dimineață m-am simțit mai frumoasă ca de obicei și toată lumea m-a petrecut cu privirea în drumurile mele obișnuite. Am scris cu umor și șarm, așa cum știi că pot și nu am uitat nici să mă iau peste picior din când în când, cuvinte care cred că ți-ar smulge și ție un zâmbet fragmente din viața mea de zi cu zi care poate nu înseamnă prea mult, dar m-ar bucura să le asculți. Toate zilele însă nu sunt așa de joviale iar într-unele simt că umbra mea mă cuprinde cu totul până dispar în asfalt și devin pământul pe care calci, un sentiment de neputință, de lipsă, ceva ce mi-e greu să explic și oricum nu are nicio importanță. Când aveam 15 ani și am spălat urmele de moarte de pe mine într-o zi de miercuri am descoperit că viața merge mai departe foarte repede, orelor nu le pasă de tine și nici zilele nu așteaptă să-ți fie mai bine deci nu face nicio diferență dacă plângi sau nu. Vezi tu, mersul ăsta mai departe e ca albastrul de metil în gât ca mâncarea pe care-o urăști dar nu poți să-o refuzi ca o stradă însorită interminabilă în mijloc de iulie la amiază mersul mai departe nu cred că e un mers deloc e mai mult un împins un vis în care trebuie să alergi și picioarele nu vor să miște e un țipăt sec, o lungă așteptare o cameră goală pe care încerci s-o umpli stând pe-un scaun în mijlocul ei e ca lăsatul de cafea, țigări sau de dragoste e somnul din care te trezești obosit e cuvântul pe care nu poți să-l rostești mersul mai departe e mersul înăuntru ca și cum te-ai urca într-un tren care nu știi unde oprește dar oriunde-ar fi nu va mai fi aici. Și totuși este singura armă pe care-o avem când suntem goi în fața suferinței. În scrisorile mele te întreb multe lucruri la care nu mă aștept să-mi răspunzi dar nu trebuie să-ți faci griji – sufletul meu nu cere de unde nu i se dă și nici nu dă unde nu i se cere. Așa sunt făcută merg tot înainte și oriunde m-aș duce, oriunde m-ar purta viața asta ciudată eu mereu trag paiul lung iar zarurile mele sunt măsluite. Și chiar dacă poate fi greu, mă smulg singură din rădăcini și mă replantez de oricâte ori e nevoie până înfloresc lângă tuberozele de septembrie în nopțile astea melancolice. Iar dacă mă asculți și vrei, poți să-mi spui doar da sau nu așa cum știi, fără cuvinte și-o să înțeleg. Cu drag, Cristiana
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate