sunt mică. între spate și umeri
ceva culcușit înăuntru
o liniște care apasă
durerea din stomac
am purtat-o cu mine
până la școală și-napoi
așa, de-o plimbare

liniștea chircită
o desfac
degetele fragile
ca niște frunze de toamnă
sunt mică sunt slabă

am desenat
un portret după
cinghiz ahmarov
simplu
în câteva culori

apoi am mai desenat
unul
care mi-a plăcut
doar pe jumătate

sunt mică
încap într-o scoică
pe care-o ții la ureche
înainte s-adormi

din mine marea se-aude
vâjâind
atât de ușor
așa rece