| = trecere | Dana Lucaci [04.Sep.05 13:58] |
| Este privită destrămarea clipelor, este o stare descrisă în amalgamul clipelor-orelor-ceasurilor-zilelor. Încadrată la poezie, mi-aș permite să reorientezi spre "gânduri". Valențele poetice sunt: "închegarea în alt ceas" -virgula, de așezat la locul ei :) -, răspunsurile semne pe piele. Expresiile: "bolboroseala cresterii lor", "mirosul unei zile plina de nuri ma despoaie de intrebari, "logica imbatabila a mortii" - sunt cel mult potrivite unei proze. Fiindcă poemul necesită o anume coerență ideatică, o anume estetică și o finețe a exprresiei, o fluiditate, ceva ce să încânte. Indiferent că se descriu moartea sau putredul, orașul sau gunoiul, iubirea, furia etc. Am păstrat cuvintele tale, ideea de fond, am luat "plămada" și am așezat-o un pic altfel. Sper să îți placă felul în care am răsucit versurile. (Esențial să pui și diacritice când scrii, ai acces la ele în pagina de editare, în caz că nu le ai pe acel calculator de pe care scrii.) plămada clipelor creșeterea lor închegând un alt ceas pâinea crudă a începutului de zi mă aștern în haina lor întrebătoare răsucind secundele șnururi țeserea lor în lumina altor ore amaiaza îmi mărturisește mirosul unui timp plin de farmec îmi lasă răspunsuri semne în piele destrămarea clipelor efemeride în sângele asfințitului cald logica indelebilă a morții mă ispitește cu încă o trecere Voi reveni pe această pagină a ta, fiindcă văd cum cresc versurile ca după o ploaie vie. Ela | |