poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 
Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1470 .



năluca
proză [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [ioanip ]

2014-02-15  |     | 



burlac înrăit lucrător la o bancă păr negru
buclat aparent neglijent pieptănat ochi verzi
părând blânzi dar șireți tenul curat și barba
albastră de ras respectuos corp bine lucrat
tip sanguin ce mai sută la sută bărbat nepot
de pe văr văr cam bolnav Ioane de l-aș vedea
și pe ăsta-nsurat zici că te duci la București
na-ți numărul de telefon și du-i și asta spui
că-i de la noi trage-l de limbă știi tu

Gara de Nord trenuri griji gânduri bagaje
hărmălaie firească lume și viață pestriță
sun salut nea Ioane cum să nu într-o jumătate
de oră te iau de la Informații jumătate de oră
hâm să-mi pun în mișcare sângele amoțit de
cinci ore de drum intru-n bodegă suflec în fugă
un rachiu mai prost și mai scump ca la mine la
Roman înghite Ioane ce-ți dă capitala la LOTO
pun un bilet poate poate mi-o pune Dumnezeu
mâna pe creștet 18 minute mai sunt Informații
sacoșa jos între picioare mulțime tipi dubioși
mi-aprind o țigară primăvara Vivaldi deschid
telefonul a apărut o problemă mergi în fața
gării vine cineva să te ia mașina-i albastră
numărul fii fără grijă te recunoaște râde
ești unic pa pa

în fața gării coloane singur străin bătrân
popândău privit de aici Bucureștiul e cenușiu
și posac de ce-mi vine în minte o cutie de
bijuterii acum jegoasă cu bolduri ruginite clame
strâmbe și nasturi rupți de pe hainele vechi
printre mașini bengoase un câine costeliv
cerșetopt și el un român într-o țară a lui unchiule
hopa cizme lungi albe pantaloni negrii mulați
bindilic alb și pufos zâmbet larg de reclamă
de dinți ochi de jder și coamă revărsată de leu
da eu dă să-mi ia bagajul nu zic precipitat
rănit în orgoliu nepermis ghiont auzi ramolit
portbagaj în grabă închis lângă ea centura
scurte manevre trafic la corpul asistențelor
da zic Știrbei Vodă în stânga palatu-n ruine
și alte case bătrâne aproape la fel Narciselor
scurt la stânga fundătura Tudor Vianu se
uită la ceas repede poate mai prindem deschis
împinge de ușă scârț hol scări două coloane de
marmură vineție pas alert căprioară sărind
poponeț zburdalnic prâsnel eu după el rușine să-ți fie
îmi zic trei tineri în așteptare două și-un el
îmi șoptește cum se nimește îi zic către tineri numai să-ntreb intră iese da zice eu plec așteptați
și aștept trag cu urechea aflu că ele sunt colege
inspre Anglia el spre Germania rezident iese o doamnă
aproape de doi poli radiind intră el mă gândesc
trist e trist să-i vezi cum se bucură că pleacă slugi la
străini îmi vine rândul semnez iau actele ies
zâmbet e toată gata zic da e drum până în Balta Albă
are profilul frumos și un tic grațios își tot aruncă
pleata pe partea dreaptă mașini mașini mașini în
sfârșit loc de parcare bloc răpănos scara curată
etajul doi garsonieră pe dreapta bate un cod intrăm
aprinde lumina frumos pun haina în cui papuci
în picioare iau sacoșa în bucătărie cafetiera
toarce ca o albină întoarsă la stup de colo colo
se mișcă se vede de-o poștă că e de-a casei
puneți-o zice în frigider subțirică dar bucătăria
e plină de ea gata zice veniți fata asta te amețește
îmi zic e de-nțeles cum i-a venit de hac
are tot ce-i trebuie să-l scoată din minți gata
zice veniți aici este baia și camera este aici când revin ea pe hol își îmbracă bindilicul vă rog să serviți eu plec sunteți ca acasă Cristi se uită la ceas nu peste mult o să vină acasă la revedere și eu sărut mâna deschide ușa îmi face ștrengărește cu mâna pa pa ușa se-nchide ea-i încă aici parcă plutește în aer îmi țiuie urechile singur tăcere mamă îmi zic cine-i năluca ciugulesc beau cafeaua dau drumu la hotă fumez curios intru-n camera lui totu-i la punct curat nici nu zici că-i cuib de prostii de burlac birou încărcat cu aparate moderne plasmă bibliotecă bravo băiete acolo mă duc citesc pe cotoare hâm zic ordonat cărți de specialitate dicționare anale beletristică ia să te văd îmi zic sunt de decor poezii chiar sunt curios volumul doi poezia de dragoste-a lumii nu pare citită îmi zic aici e ceva dubios răsfoiesc dar de unde sublinieri adnotări mai iau una și alta te-am prins știu cum le-amețești mă uit pe pereți curios nici un desen oare de ce când era la liceu mă uimea cu ușurința cu care din câteva tușe un chip un peisaj pindea ființă păcat simt totuși că-mi scapă ceva în colțul dinspre balcon străns rezemat e un șevalet mai atent văd că după birou sunt suluri și suluri iau unu o eboșă privesc bravo Cristi te pup un triunghi oarecare perfect conturat cu tuș sâniliu pe laturi în interior trei nuduri cu umbre-n abscons am ghicit mesajul mediatoarelor pornite din sex concurente în punct de intersecție vin către tine omega simbol bărbătesc de un mov cu inserții de roz sugerând caracterul îngăduitor și viril ca centru unui cerc circumscris al iubirii al vieții și-al morții

aud ușa grabnic srâng sulul și-l pun unde-a fost și m-arăt fericiți că mă văd mai ales el nu ține cont să-s fragil și mă strânge să-mi dau ortul ea o brunetă superbă timidă rasată ce mai se lasă sărutată pe frunte babone îmi spune c-așa am auzit că îți spune nepotul îmi pare rău dar am avut o tranzacție profitabilă ia spune-mi că peste o oră e trenul vrei să rămâi până mâine să facem un sah să-mi mai spui ce-i pe-acasă Cătălin am auzit că-i plecat amețit cu gândul la ea care e altcineva îi zic nu Cristi cu primul tren am plecat fie cum spui bade Ioane ai mâncat Lili o strigă adă știi tu zic vezi că ai în frigider nu trebuia zice că am slava domnului dar le mulțumesc că-mi redau gustul copilăriei să nu uit și-și scose portmoneul din teanc smulge o tufă îi dai au nevoie vreu să-i număr mă lovește brusc peste mână veniți vine ea în capot pe masă un pahar plin și alte două cu mult mai puțin până la gară m-a întrebat de unu de altu nu l-am mai întrebat ce și cum n-avea rost ...

.  | index








 
shim Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. shim
shim
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!