Inspectoarea, o tipă blondă, înaltă și bine făcută, își scoase ochelarii eleganți, cu rame Givenchy azurii, în ton cu taiorul bleu-jandarme și-l țintui cu o privire severă:
- Haideți, domnule Revent, eu vreau, cu toată bunăvoința, să vă ajut...
Clădirea albă, cu olane trandafirii, ferestrele largi din sticlă fumurie, instalațiile din inox și aliaj de argint sclipeau curate în soare. Dincolo de incintă, lanurile de levențică viorie, încadrate de brazdele verde-viu de mentă, lemongras și roiniță, unduiau ușor sub razele de iunie.
În încăpere adia o briză răcoroasă, aparatul de condiționat aerul bîzîia ca o albină harnică, răspîndind arome răcoroase de pipermint și lemn dulce.
" Da, sunt convins, reflectă în gînd Revent, las' că știu eu cît mă costă bunăvoința voastră!"
Blonda își încrucișă nonșalantă gambele suple, fusta taiorului se ridică dezvelindu-i coapsele lucioase, frumos modelate, pigmentate într-un bronz arămiu natural și continuă nemiloasă:
- N-aveți atestat fito-sanitar pentru semințele de cardamon importate...autorizația de funcționare a instalației de extracție uleiuri volatile a expirat în urmă cu 48 de ore, iar esența de lavandă pe care o produceți și o comercializați nu are aplicat corect marcajul CE...dacă ar fi să execut cu strictețe litera legii ar trebui să vă amendez cu vreo două sute de milioane lei vechi...Ce-i de făcut?
Bărbatul își strecură mîna într-un sertar întredeschis de unde scoase un plic groscior. Își înghiți saliva amară ca un extract de paciuli greșit maturat și spuse cu precauție:
- Vă rămîn profund recunoscător...adică, vă rog, doamna Vîrlan... mai mult nu am la îndemînă, o mie de euro îs de-ajuns?
Ochii ei verzi cu irisul împestrițat de firișoare aurii îl priviră înveseliți:
- Nu înțeleg, domnule Revent, intenționați cumva să mă mituiți?
Plicul se reîntoarse intact în sertar și Revent, roșu ca rodia, se bîlbîi stingherit:
- Nuuu... doamne-ferește, nu mi-aș permite..doar o mică atenție...vă rog!
Ocoli biroul și deschise ușile unui dulăpior ticsit cu recipienți, fiole și eprubete de diferite mărimi.Scoase din raft un șip măricel, portocaliu, plin cu un lichid uleios și i-l întinse:
- Un preparat special, după o rețetă proprie: ulei de neroli, extract de gențiană, concret de cedru libanez și-un strop de mosc...cred că se potrivește de minune cu tenul dumneavoastră luminos!
Femeia luă sticluța îi desfăcu biruită de curiozitate dopul, picură trei stropi la încheietura mîinii și-și vîntură ușor antebrațul. Încăperea se umplu de miresmele unei întregi livezi cu mii de portocali amari în floare.
Madam Vîrlan inspiră cu nesaț mireazma și exclamă:
- Fantastic, domnule Revent, sunteți un adevărat artist!
Celălalt rosti cu modestie netrucată:
- Exagerați doamna inspector, fac și eu ce pot mai bine!
Glasul ei deveni languros, de parcă s-ar fi plimbat desculță prin grădina Edenului, căutîndu-și jumătatea:
- Spune-mi, te rog, Valeria...
Încurajat de vocea ei galeșă, bărbatul se conformă:
- Sunt fericit că îți place parfumul meu, Valeria...și pot să-ți fac în acest fel o bucurie, așa că te rog să-l accepți!
- Mulțumesc..pot să-ți spun Florin? Ei bine, Florine eu îs Leoaică, iar după horoscopul chinezesc Maimuță de aer; ambele zodii îs generoase și pozitive...offf, parfumul tău m-a zăpăcit de tot...ce vroiam să spun? Uite, închid procesul verbal fără nicio observație privind încălcarea normelor, ce zici?
- N-am cuvinte, se bîlbîi Revent, sunteți, ești... o adevărată doamnă!
Ea îi zîmbi cu concupiscență, dezvelindu-și gingiile trandafirii și dinții albi, sănătoși, de carnasier:
-Ești simpatic...atunci, dacă ne-am înțeles, te aștept mîine pe la prînz, la camera doișpe!
Revent îi sărută mîna mirosind a bergamote:
- La sediul nou, nu?
Valeria rîse cu poftă, din preaplinul inimii ei generoase:
- Ai haz, bată-te să te bată...nu, scumpule, la hotel Ambasador...ceri discret cheia de la recepție, da?



A doua zi pe la prînz, Revent se strecură cu precauție în holul de la Ambasador. Își spuse numele, recepționerul îi dădu o cheie mică prinsă de o bilă de lemn cu cifre în relief, șoptindu-i complice: “Persoana vă așteaptă…etajul unu, de la lift pe dreapta”…
Cu inima zvîcnindu-I de emoție, deschise ușa camerei și păși într-o semiobscuritate misterioasă și parfumată. Patul larg, conjugal, cu lenjerie imaculată, tapetul în nuanțe pastelate, draperiile de catifea grena care filtrau o lumină caldă, totul respira o senzualitate latentă. Privi curios în jur, cercetînd fiecare detaliu al camerei, cînd deodată, ușa băii se deschise și Valeria, echipată într-un babydoll vaporos, de culoarea florii de lavandă, care-I punea în valoare carnația ei de blondă coaptă, îi apăru dinainte, zîmbind languros:
-Ciao, scumpicule, ce mai faci? Þi-a fost dor de mine?
Prin mătasea transparentă trupul lasciv, cu forme voluptuoase i se întrezărea ațîțător de concret. Se apropie și-l înlănțui cu brațele, lipindu-și de pieptul lui sînii rotunzi și tari cu sfîrcuri obraznice care-l împungeau prin cămașă. Parfumul dulce-amărui de bergamotă, încălzit de clocotul sîngelui ei îl ameți. Buzele moi îi răscoliră gura cu o ploaie de săruturi înfocate și îi mozoliră lobul urechii, șoptind pătimașe:
-Hai, vino, magicianul meu, învață-mă cum se extrage parfumul …floricica mea te așteaptă!
Căzură îmbrățișați pe pat, iar bărbatul, mîngîindu-i formele dezgolite, intră în joc, compunîndu-și o mină severă:
-Ai fost cuminte, ți-ai făcut lecțiile?
Valeria făcu un botic de nimfetă, aruncîndu-I priviri fals candide:
-Am fost rea, o să mă pedepsești?
El o ciupi de șolduri și scoase din buzunar o pereche de cătușe din oțel strălucitor. Femeia chicoti concupiscentă și întinse mîinile supusă:
-Pervers mic…hai, leagă-mă, mușcă-mă, rupe-mi petalele…ce mai aștepți?
Brățările zornăiră cu un pocnet sec prinzîndu-i încheieturile, iar Revent se ridică își netezi hainele șifonate și spuse pe un ton neutru:
-Bună ziua, permiteți-mi să mă recomand: comisarul Revent de la brigada anticorupție…
Blonda izbucni într-un rîs gîlgîit, aruncîndu-i ocheade pofticioase:
-Hai, că m-ai dat gata…ce fantezii ai, micule!
Rîsul îi încremeni în gîtlej cînd celălalt scoase o legitimație și i-o arătă:
- Nu e nicio fantezie, doamna Vîrlan! Acesta a fost un flagrant, ați fost filmată…sunteți acuzată de abuz în serviciu, trafic de influență, hărțuire sexuală, pretinderea de foloase necuvenite și ce-or mai găsi procurorii în această speță…
Deschise ușa terasei și se adresă unor siluete pitite sub doi ficuși enormi:
-Ați prins tot, băieți? Perfect, chemați mașina să o ia pe reținută…dar, discreție, da?
Cînd Valeria Vîrlan cu mîinile încătușate și cu un sacou bărbătesc bleumarin aruncat peste cămașa de noapte trecu prin dreptul lui, Revent nu se putu abține să nu ricaneze:
-Mă bucur totuși că ți-a plăcut parfumul…
-Porcule, izbucni femeia căznindu-se să-l scuipe în obraz, dar dintre buzele uscate de indignare, nu scăpă niciun strop de salivă.
După ce camera se goli, Revent se așeză pe marginea patului, cu telefonul mobil la ureche:
-Alo, Felicia? Comandă dragă, laboratorului încă vreo zece flacoane de halucinogen din ăla…cum îi zice..Concupiscence no.1, mai am vreo trei flagrante programate săptămîna asta…