de ce nu știm când murim...
ar fi plicticos să ne murdărim
cu gânduri obscene legate de ea,
moartea cea haină...
ce stă la colț de stradă
și nu te-ntreabă,
te ia numai cu ea,
povestea cea uitată și străină
care stă la pândă
la piatra timpului,
la marginea necuprinsului,
acolo unde nimic nu are început sau sfârșit...
acolo unde noi stăm și așteptăm
sperând și crezând
că totul e numai o părere,
duioasă ca o cântare,
tăcută ca o floare...
de ce nu știm când murim...