poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ jumătăți
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-03-24 | |
despre cum m-am întâlnit cu moartea fix lângă Charles Bukovski, kill him, he makes me sick
unde aș fi putut să ajung de-a lungul acestui firicel de apă înotând cu aripile mele de rechin? Pelerinul din Aqualung face o reverență și spune: tot ce se întâmplă cu adevarat este înăuntrul nostru poezia ca arta de soul-touchscreen este această călăuză evadăm fără a dezerta nu realul, doar dimensiunea Hausdorff a traiectoriei finale și m-am trezit totuși pe țărmul unde Charles Bukovski avea o erecție grandioasă numai privind mamelonul pe care moartea mea și numai a mea mi-l vâra în gură matern diabolic atentă cu mine și numai cu mine pentru ca eu să încep să gust câte puțin din toate frunze de fum și furnici cu piciorușe de iederă crusta de mușchi a muntelui singuratic cenușa actelor ratate vise despre eșecul vieții de înger ce executa comenzile de bluetooth cu o fidelitate incomodă („singurul lucru care îmi lipsește e timpul de a mă răzgândi” carne din cuvintele tranșate de măcelarul universal pentru ca eu să găsesc că moartea e gustoasă negația e o mângâiere regresia materiei nu doare neantul e un voal de neînceperi fascinante nimicul din mine e lumină iubire năucitoare cu cocoașă și riduri de expresie sângerânde și toate gusturile să-mi vină helas! dintr-o constelație de celeste dizarmonii prin acest click al dimineții inductoare de magnetism promițătoare de empatie când mă nasc din nou femeie din femeie hard-disk-ul unui cortex ce reface harmonia celestis din Dumnezeu bărbat laolaltă cu El aripile mele de rechin înoată în apa poemului tulburându-l și unde ar putea să ducă răzvrătirea pornind de la mine în propagare centripetă din aceste adevăruri ce se atașează de noi ca niste colaci de salvare cuvântul - o pasăre înalt zburând exilul - o pasăre înălțătoare singură mi-am scris pe inima-exil tatuajele acceptând că cel ce se exilează în cuvânt e cel înălțat care se înalță mereu încă mai sus zburând către înalt fără încetare dar niciodată revenind pe pământ laolaltă cu chibiții Pelerinul din Aqualung face o plecăciune și zice că cine a plecat o dată departe nu se mai poate retrage din îndepărtare pentru că îndepărtarea luminează adevărul fiecăruia și pe al tuturor nimic eu dorm în minte în mine în zbor Pelerinul din Aqualung adoarme în spațiile cu aer ale aripilor de acvilă și nici nu știu când trece gustul lumesc al iubirii precum o frescă ce se diluează în privirea pietrei visul navighează pentru mine înainte ca eu să mă mai trezesc din picătura de verset prin picătura de înălțare căci nu de exil muream ci de locuirea exilului în cuvinte foarfece ascuțite retezându-mi pleoapa rădăcinile tăișul sufletului și al minții punându-mă apoi să le mănânc să le mestec pe partea dreaptă să le mestec pe partea stangă sa le amestec cu saliva neon sa le strivesc cu vârful limbii de șiragurile de dinți strălucitori și să le scuip apoi în cerul gurii răvășit al poemului cum într-o lume muritoare de foame dar înviată în exilul din cuvinte („care este a doua jumătate ce se potrivește?” „exilul are gheare” „e o confuzie, animalul acela cu gheare e un sitcom cu muzica video” „în momentul în care suntem uciși, noi suntem plini de viață și ascultăm muzica acidului dezoxiribonucleic” „atât de tineri încât mergem în fiecare zi în arenă îmbarcați în jeep-uri și facem burn out” „ simfonii neterminate”„nebunia cauciucurilor care se sparg la intrarea în inimă” „plăcerea virilă de a pune frână prin ritmul cardiac” „aceasta este a doua jumătate a vieții ce se potrivește în puzzle” „betatronul din by-pass” „viața străbătută cu piciorul apăsat pe pedala de accelerație” „în timp ce nicio viteză a excluziunii nu e interzisă?” „în timp ce expulzia omului în exil e expulzia fătului în lumea retard?” „ideea e să nu megi în exil ca la shopping” „să nu te îndepărtezi de tine, doar de ceilalți” „când o gaură neagră bulimică se îndepărtează de toți pentru că se apropie de marele nimic” „ce este exilul?” „creație și sinucidere logică” „supraviețuire în Aqualung”) și apoi am înțeles că atât de mult a iubit Dumnezeu lumea încât m-a lăsat singură în această iubire-ură ca să mă impac cu setea cu foamea cu neîndurarea cu marea zbuciumată cu flash-urile cuvintelor cu teroarea amniosului eu aici fără colac de salvare fără un petec de deșert sub călcâie doar eu cu frumusețea din mine eu cu splendoarea care se izbește de gratii doar eu și El pentru că e ceva numai între mine și El și totul este El Unul pe la ora 15 fără un sfert, am înțeles ce este singurătatea pelerinului de fapt, nu e cine știe ce Angela Furtuna |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate