poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ Pașadine în vers alb (73)
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-11-11 | |
Ce nesecată-i ura când lumea se împarte,
În cete mici sau large, de mizeri și bogați, Ea năruie speranța, a celor fără carte Sortiți la umilință. Ei.... mor niște argați. Ce nesecată-i ura când cei mari se înfoaie În pene ca gâscanii când sunt mai agitați, Și țipă-n gura mare, dar... Vocea li se-nmoaie, Dacă prostimea urlă și sunt chiar.... Atacați. Ce nesecată-i ura când peste tot minciuna, Își face loc să zburde, c-un zâmbet sfidător, Spunând că doar bogații, de azi, din totdeauna, Au dreptul la lumină, în marș triumfător. Ce nesecată-i ura și fără vreo speranță, Pentru supușii sorții, mereu cu „jebul” gol, Când cei bogați sfidează, cu-atâta ignoranță, Orice mărinimie, ținându-i în... ”Nămol”. Obliți! Poteca strâmbă ce duce spre lumină Și pentru cei ce poartă poverile din greu, Au și ei drept la carte și, o vor la-ndemână, Le-ați stors sudoarea frunții și-o faceți tot mereu. De ce atâta ură, lacrimi de grea povară, Pe-acest pământ ce rabdă urgia peste tot? Credeți că ei n-au minte, fi-ndcă trăiesc la țară, Și sunt buni la minciuna, cu ce le cereți vot? Vă înșelați amarnic și faceți nedreptate, Când le-ngrădiți dorința, doar pentru că-s săraci, Lăsați să zburde-n voie, au și ei drept la carte, Căci mintea lor e pură, și ei pot fi tălmaci! Corneliu 10.11.2008
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate