Fulguind îți vin în minte
Gânduri fără de poteci,
Lângă tâmpla ta fierbinte
Încă-o noapte o petreci.
Păsări albe trec prin noapte,
Păsări negre prin amiezi,
Tot gândind la alte fapte
De-adevăr te-ndepărtezi.

Îți privești ca-ntr-o oglindă
Tot trecutul de spoială,
Parcă-ai vrea să se desprindă
Umbra-ți,ca o tencuială,
Ca să-ți cadă peste față
ÃŽnegrindu-te-n cuvinte,
Când iluzii albe-n ceață
Fulguind îți vin în minte.

Vin spre tine gânduri hâde
Care-ți frâng orice îndemn,
Dintre lucruri timpu-ți râde,
Iară moartea-ți face semn.
Și în umbra altor zile
Vrei,cu sârg,să te apleci,
Să-ți notezi pe albe file
Gânduri fără de poteci.

Pentr-un vers uscat și șubred
Sapi în mintea-ți frământată,
Dar nu-i simți cuvântul putred
Că-n compunerea mimată,
Nu se-așterne în tipare
Îmbrăcând alte veșminte
Și încet,încet îți moare,
Lângă tâmpla ta fierbinte.








Te întrebi dacă e bine
Să pozezi precum nu ești
Dar de-ndată noaptea vine,
Cum e scris și în povești.
Și găsindu-te-n odaie,
Oboist,cu ochii reci,
Cu privirile în ploaie
Încă-o noapte o petreci.

Dus de ape-nvolburate,
Te amesteci cu-altă lume,
La oricare poartă-ai bate
Nu e nimeni să te-ndrume,
Să-ți explice pe-ndelete,
Cu-n miros de vorbe coapte,
Cum pe ceruri violete
Păsări albe trec prin noapte.

Tu-ți petreci aceste vremuri
Și te-ntrebi,dar n-ai răspuns,
Că în tine veșnic tremuri,
Zăbovind în nepătruns.
Orice flacără din tine
Ea se stinge pân-s-o vezi,
Cum dispar peste coline
Păsări negre prin amiezi.

Ce rămâne-i doar o umbră,
De contur lipsită,rece
Și în noaptea grea și sumbră
Inspirația ta trece.
Și având doar vântul cârmă
Te îndrepți spre miazănoapte,
Dar un vierme-n tine scârmă
Tot gândind la alte fapte.



Nu-i nimic pe-a ta măsură,
Doar o trudă risipită
Și zidirea ta de zgură
În convenții e-mpletită.
Că ideea veșnic goală
E un vis cum nu-l visezi,
Cu rostirea-ți de spoială
De-adevăr te-ndepărtezi.

De-adevăr te-ndepărtezi
Tot gândind la alte fapte,
Păsări negre prin amiezi,
Păsări albe trec pri noapte.
Încă-o noapte o petreci
Lângă tâmpla ta fierbinte,
Gânduri fără de poteci
Fulguind îți vin în minte.

Tot gândind la alte fapte
De-adevăr te-ndepărtezi,
Păsări albe trec prin noapte,
Păsări negre prin amiezi.
Gânduri fără de poteci
Fulguind îți vin în minte,
Încă-o noapte o petreci
Lângă tâmpla ta fierbinte.



George Nica