poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ ​ăștia care nu au murit, bătrâne nichita, îmbătrânim la fiecare aniversare a ta
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2016-08-29 | |
se înserează liniștit nu am mai mulți ani decât ieri
cine spune altceva nu știe de fapt cum trece timpul aceeași vrabie verde în dreptul respirației aceleași litere ascunzând estetic-necesar absconsul aceleași bâlciuri pentru amatori de senzații de prăpastie unu plus unu și încă vreo trei sufleori veniți din zona incandescentă a miocardului lumina formatează privirea gradul de aderență la ambient câteodată fruntea mi se colorează în neliniște dunga perpendiculară apasă junghiul din stern nu știu cine îmi alunecă umbra într-a altcuiva suntem unul?! suntem... măcar unul? sunt efectul?! poate acela al dorinței intense până la obsesie a cuiva dintr-o dimineață al vieții rămase strangulată restul dintr-un scenariu care n-a mai apucat să... sau doar instrumentul?! acela al răzbunării al binecuvântării sunt doar o întâmplare... sunt a părinților mei a părinților părinților mei... a părinților părinților părinților........................ tăi a unor străini cu fizionomii și sentimente absolut diferite jumătate-oameni jumătate-semne de-ntrebare cineva percepea drumul alunecarea într-o fracțiune de secundă mie mi-au trebuit milioane de milioane de vieți să fiu să mă numesc să devin anxietate cutremur tăgadă epuizare moarte iubire ploaie urcuș cutremur tăgadă.... cad! ajung în vecinătatea evei neștiutoare și speriată hotărăsc în locul ei ademenesc șerpii adam nu are decât să mă caute la nesfârșit să-i restitui coastele mă ridic! aici femeile nasc prunci pentru cruci au supraomenescul plâng puțin suferă mult arată două mâini ca niște torțe pun mirosul de pâine pe mese ovale în asfințit roșu când turme sosesc să renască își țin dumnezeul în loc de inimă oricât de dureros de inuman ar fi merg despletite desculțe goale urâțite blamate se fac zeițe nu contează că toți ucigașii au chipuri ademenitoare că nu eliberăm în timp util anticorpi la aberațiile vremii că suntem simple efecte... chiar nu contează...
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate