poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ PaÈ™adine în vers alb (73)
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-06-01 | |
Atropa Belladona
Pe lângă strofe fără soți/ adesea ați trecut/ nu m-a durut de alți nepoți/ de tine m-a durut. N-am fost vreodată nesimțit/ n-am fost bunicul rău/ mi-ai dat o rană de cuțit/ poate ceva mai rău. N-am fost cu tine incisiv/ îmbătrânesc și eu naiv, am înțeles acuma bine/ că adevăruri sunt puține. Eu te-am crezut produs ales/ cu miez și stil rasat/ acum târziu am înțeles/ ce crunt m-am înșelat. Umorul tău pălește ziua abătută/ că ziua fără zâmbet e-o zi pierdută. Nepoțico, ce să-ți spui/ eu mă duc și tu rămâi/ mi-ai făcut mare necaz/ n-am să sar acest pârleaz. Acum, mare necăjit / de-al tău gest nefericit/ sătul de mine și de tine/ îmi iau adio de la tine. Se duce totul pe pustii/ se cântă două simfonii/ există două Agonii. Epilog (în proză) La un om cu suflet mare, cu spirit înalt, supărarea nu ține mai mult decât apa de ploaie în vârful muntelui. Mi-am cosmopolizat numele, acum sunt gross- papa și mi-am retras calitatea de consilier fără simbrie așa cum m-am auto-persiflat ca truba- durul Agoniei. Epilog ritmat cu repetiție Că nu-s tăcut, o știi prea bine/ și nici nu pot altfel să fiu/ ce vrei să-ți spun? minciuni nu știu/ și adevăruri sunt puține.(parafrazare după Zaharia Bârsan)
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate