poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | ÃŽnscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Românesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaÅŸi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 3089 .



Viziunea de la No. 7
poezie [ ]
Volumul: Omul profilat pe cer 1945

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Ion_Caraion ]

2009-08-08  |     |  ÃŽnscris în bibliotecă de Dîrzu Andrei-Ovidiu



Închiși în camere pătrate, presimțim
din geam în geam, văpaie cu văpaie,
orașul grav cu heleșteie negre
cum urcă-n pat, cum bâjbâie-n odaie.

Meridianul nu ne mai ajunge...
Plutim pe zona lâncedă de febre
castanii goi ne cheamă la fereastră
cu silueta lor de cocs și de vertebre.

Și zace-mbolnavită depărtarea...
ca-n mascarada tristului bufon,
chemăm copoii dorului la masă
dar ne-mbătăm cu stele de carton.

Convinși de-ntreg balastul inutil,
interiorul zace peisagii –
la ce să descompunem jucăria
și-acestui înger, care-și minte magii?

Dimineața vine lângă ușă
palidă și-n liniștea rebelă
doar pașii noștri mai trezesc asfaltul
contaminat de-o boală paralelă.

Să deschidem degetu și geamul,
trotuarul a trecut prin casă,
rana frunții – cancer – se dezbracă
pe dreptunghiul fețelor de masă.

O tăcere limpede, stilată
mi se plimbă noaptea prin odaie
și-și întinde mâna după mine
luna, ca o rufă, din copaie.

Nu, iubito, munții se destramă,
emigrăm pe rând în câte-un fel –
trotuarul a trecut prin casă
ca un domn cu strada după el.

Într-o seară galbenă pe garduri
s-au văzut inscripții de la Pol,
dispărând prin gangurile arse –
niște arbori mici cu capul gol.

Renii mari cu sângele pe arbori
despicau perdelele-nghețate,
traversând taigaua și oceanul
catre-o piață publică din State.

Nu, iubito, munții au fugit
mâinile ne ard în sus – tunel;
emigrăm pe rând în câte-un fel
din ținutul morții rătăcit.

Și ne-ngroapă zilele bețive
sub leșia inimii jumate,
toamna zugrăvește-n câmp șopârle,
noi visăm în camere pătrate.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!