poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 967 .



Despre substantivele noastre cele de toate zilele: cât de pozitive, cât de negative etc. sunt ele?
personale [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Danaia ]

2018-05-02  |     | 



Apartenența unui substantiv la categoria numelor intrinsec pozitive vs. negative, nu implică întotdeauna la modul absolut o matrice semantică negativă vs. pozitivă (cu alte cuvinte, o caracterizare absolut pozitivă sau absolut negativă, la nivel de definiție de dicționar), într-o serie de situații dimensiunea pozitivă / negativă fiind (în plan lexicografic) cea predominantă, dar nu exclusivă; chiar și în astfel de condiții, substantivul respectiv va fi perceput per ansamblu drept unul pozitiv / negativ.
De pildă, subst. invenție figurează în sursele lexicografice românești cu patru sensuri, dintre care două sunt în mod evident orientate pozitiv (cf. „rezolvare sau realizare tehnică dintr-un domeniu al cunoașterii care prezintă noutate și progres (s.n.) față de stadiul cunoscut până atunci” și „căutarea și alegerea ideilor și argumentelor adecvate (s.n.) într-un discurs sau a ideilor și temelor corespunzătoare (s.n.) într-o creație artistică”, DEX 2009), unul negativ (cf. „afirmație care susține ca adevărate lucruri inexistente, imaginare, mincinoase; p. ext. minciună”, ibid.) și un altul (mai puțin cunoscut vorbitorului obișnuit, fiind vorba despre un sens terminologic / terminologizat) neutru (cf. [muz.; în forma invențiune) „mică piesă muzicală în stil contrapunctic, imitativ, specifică barocului”, ibid.).
În schimb, în cazul unui substantiv cum este moarte, putem vorbi despre o matrice circumscrisă prin excelență dimensiunii negative (v. definițiile care figurează în dicționare), acest concept situându-se la antipodul ‘vieții’. În plan discursiv însă, nimeni nu poate nega faptul că sunt și situații (atipice) în care moartea este conotată mai degrabă pozitiv, în orice caz mai puțin negativ (v., de pildă, cazul unei persoane foarte în vârstă și bolnave etc., context în care moartea apare ca o „absolvire”); în schimb, contexte de genul: Moartea adversarului său l-a surprins (în mod plăcut) sunt irelevante, acestea implicând o experimentare afectivă cvasipatologică.
Observația se verifică și cu referire la alți termeni, de pildă la tupeu „obrăznicie, impertinență”, care însă, contextual, poate lexicaliza și accepții mai puțin negative, chiar în aria pozitivă de semnificații (și în astfel de situații putem vorbi despre o tensiune aparte între semantismul sistemic, de dicționar și cel circumscris planului enunțiativ / discursiv al limbii).
Într-o cu totul altă situație se află substantivele matricial neutre, substantive cu un grad mai mare de... generalitate, unele dintre acestea, chiar substantive-cochilie (cf. situație, declarație, lucru ș.a.), în cazul cărora nu se poate vorbi de regulă, la nivel de definiție de dicționar, despre o orientare predilectă către pozitiv sau negativ (de altfel, semul polarității este practic irelevant în plan teoretic / lexicografic, „dezambiguizările” realizându-se în schimb în plan enunțiativ / discursiv). Dacă, în cazul numelor neutre, „încărcarea contextuală” în sens pozitiv sau negativ este (aproape) o... regulă (prin constanța și firescul cu care acest proces de (re)semnificare se produce), în ceea ce privește numele nonneutre semantic, putem admite posibilitatea de redefinire contextuală (prin raportare la configurația semantică a cuvântului respectiv, așa cum aceasta este reflectată în dicționare), dar această redefinire este doar posibilă (nu „obligatorie”) și intervine mai degrabă izolat (în situații... atipice). Desigur, aspectul este mai complex, acesta cuvenindu-se a fi nuanțat, de pildă, în cazul producerii, la nivel discursiv, a unor schimbări semantice, susceptibile însă de a se impune inclusiv la nivel de sistem.

Bibliografie
Teleoacă, Dana-Luminița, Verbele psihologice de mirare. O abordare sintactico-semantico-pragmatică din perspectiva gramaticii cognitive în context romanic (română, franceză și spaniolă) (lucrare în curs de elaborare).

.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!