câteodată mi-e teamă să trăiesc
în locul meu
prea mult am încărcat de semnificaţii
ziua propriile gesturi movul rochiei
şi soarele are chip de filosof
august îşi declamă contradicţiile
prea multe polemici
argumente pro- argumente contra-...
nu mai simt gustul
feliei de pepene
nici zăpada genuină a roşului
ce bine e dincolo!
atâta linişte
atâta înţeles
şi cum se mai frâng pâinile
cum se desfac mugurii
şi sosesc păsările direct pe umeri
direct la destinaţie
oamenii stau în porţi
cu glasuri line şi palme deschise
cuminţi aşteaptă ploile
sigur pe Dumnezeu
Care vineee!!