Aș putea să ofer răspunsul imediat, iar acesta ar fi . . . dar mai întâi să vorbim puțin.
Nu știu câți dintre noi au simțit cu adevărat iubirea ori câți cred că ea există, fiindcă chiar dacă nu ne place să recunoaștem, avem tendința să ne bazăm pe logică și ceea ce gândim, mai mult decât pe suflet și ceea ce simțim. Asta datorită faptului că trăim într-o lume materială și suntem prinși mai mult decât vrem în ea. Corect, viața este de așa natură construită încât să ne ancoreze în materialism, dar eu cred că cele două laturi umane pot coexista foarte bine, iar rezultatul lor va fi unul pe măsură, dacă știm să le ascultăm: Fă ceea ce simți așa cum gândești.
Probabil că majoritatea am simțit pe propria piele dezamăgirea, disperarea, trădarea sau orice alte sentimente dureroase în urma unei relații de iubire sau prietenie. Cu siguranță că, ceea ce se întâmplă în fiecare dintre noi în acele momente sunt sentimente care nu pot fi exprimate în cuvinte, chiar destul de greu de înțeles de cei de lângă noi, tocmai fiindcă una este să le simți și alta e să le gândești logic. Din afară lucrurile vor părea întotdeauna mai simple, fiecare va avea o rezolvare mai bună, dar soluția ideală va veni totdeauna din suflet, fiindcă iubirea nu va da niciodată greș. Nu poți să judeci logic dragostea. Nu ai cum, deoarece tot ceea ce se face din dragoste sunt lucruri de multe ori neînțelese de ceilalți tocmai fiindcă nu le simt. Iar atunci riști să fii numit nebun sau să devii neînțeles. E ușor să judeci pe cineva și este foarte greu să-l înțelegi atunci când acționează din dragoste.
Nu încerca să înțelegi, chiar nici cuvintele pe care ți le spune atunci când este rănită, fiindcă nu vei putea să faci lucrul ăsta și este foarte posibil să greșești. Dacă iubești o persoană, atunci stai alături de ea în acele momente în care se simte pierdută, orice ți-ar spune, fiindcă are nevoie de suport, iar cu ajutorul tău și, implicit al sentimentelor tale față de ea, va reuși să meargă mai departe. Vorbește cu ea, chiar dacă nu înțelegi ce-ți spune sau cuvintele te dor, fiindcă așa o faci să realizeze ce se întâmplă, doar așa va scăpa de orice durere și va trece peste orice obstacol. Până la urmă, iubirea presupune sprijinul necondiționat al fiecăruia în momentele în care celălalt are nevoie. Trebuie să te lași pe tine și să iubești în continuare, doar așa sentimentele vor învinge, altfel logica le va lua locul și totul se dărâmă. Cu siguranță îți va fi recunoscătoare și va aprecia tot ceea ce i-ai oferit: momente de liniște atunci când în ea era furtună, sprijin de orice fel, răbdare, cuvinte frumoase, dar mai presus de toate iubire.
Știu, pentru mulți dintre noi ceea ce am scris mai sus poate fi o aberație sau un lucru ideal, greu de atins, dar câți am experimentat asta? Câți nu am dat bir cu fugiții atunci când celălalt avea mai multă nevoie de noi, atunci când nu l-am înțeles, atunci când trecea prin momente grele, dezamăgitoare? Câți am știut să rămânem în picioare și să credem în continuare în celălalt atunci când acesta ne-a rănit? Câți am știut să iertăm și să reparăm ceea ce a fost stricat? Câți am făcut toate astea fiindcă am crezut că iubirea nu greșește niciodată?
Da, iubirea nu greșește niciodată, doar că atunci când lucrurile se întâmplă fiindcă le gândești mai mult decât le simți, cu siguranță vei greși.
Răspunsul meu simplu era: Iubirea nu dă niciodată greș, mai devreme sau mai târziu! Important este să simți și să ai puterea să repari ceea ce la un moment iubirea nu a fost în stare să vadă.