poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ PaÈ™adine în vers alb (73)
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2011-06-04 | |
Societatea contemporană, comparativ cu cele anterioare, se caracterizează prin schimbări radicale care se petrec în conduită, la locul de muncă sau în familie, în educație, în știință și tehnologie, în religie și aproape în orice aspect al vieții noastre. Pe de altă parte, schimbările domină, de la cele care privesc persoana și familia acesteia pînă la cele care se referă la supraviețuirea speciei umane.
A trăi într-o asemenea lume presupune un înalt grad de adaptare È™i de curaj care este în mare măsură legată de capacitatea persoanei de a se acomoda. Omul zilelor noastre are nevoe de culturalizare în interiorul propriei lui fiinÈ›e, deoarece goliciunea interioară corespunde unei apatii exterioare, incapacitatea de a înÈ›elege realitatea È™i de a avea comportamente adecvate. Se întîmplă că o persoană doreÈ™te să facă ceva, È™tie cum so facă È™i cum să fie, dar nicidecum nu i se primeÈ™te să se decidă. Un exemplu ar putea fi cum o persoană merge la distracÈ›ii să danseze. Știe să danseze dar nicidecum nu poate să invite pe cineva, rămînînd de o parte È™i examinînduÈ™i părÈ›ile sale pozitive È™i negative. AÈ™a se întîmplă È™i cu un elev, care È™tie răspunsul, È™i doreÈ™te să impresioneze pe profesor, însă ceva îl încurcă să ridice mîna, i se usucă în gît, È™i renunță. El nu face nici o miÈ™care, deoarece se supune comenzii acelei lature care e de gardă, cei spune:’’ să nu ridice mîna pentru că va părea ridicol, nu e momentul potrivit, ai să faci să rîdă toÈ›i de tine etc’’. Ca efect, timiditatea este un amestec de teamă, frică È™i reÈ›inere în faÈ›a necunoscutului. Timiditatea este alcătuită, în principal, din ezitarea de a intra în situaÈ›ii noi, din lipsă de încredere în sine, din reÈ›inerea de a prezenta altora imaginea sinelui È™i din temerea de sancÈ›iuni (fie ele È™i simbolice) din partea celorlalÈ›i. Timidul este, vorbind la modul foarte general, un retras, un copil care evită contactele cu ceilalÈ›i, de vârsta lui sau de vârste mai mari, un închis în sine È™i o persoană care nu își doreÈ™te cu nici un chip să iasă în evidență prin ceva anume. MulÈ›i psihologi, psihiatri È™i sociologi au încercat să explice natura timidității. La întrebarea de ce suntem timizi, diferiÈ›i specialiÈ™ti au răspuns diferit: Cercetătorii personalității sunt convinÈ™i, că timiditatea este transmisă ereditar, aÈ™a cum capacitățile mentale sau înălÈ›imea. BihevioriÈ™tii consideră, că timizilor nu le ajung abilități sociale, care lear ajuta să comunice cu ceilalÈ›i. PsihanaliÈ™tii spun, că timiditatea nu este alt ceva decît, un simptom, expresiv pe un nivel conÈ™tient ca răspuns la contradicÈ›iile mentale a inconÈ™tientului. Sociologii È™i unii psihologi pentru copii, consideră că timiditatea trebue analizată în aspectele È™i atitudinile sociale: ‚’’ne ruÈ™inăm cînd ajunge vorba despre respectarea regulilor sociale’’. Psihologii sociali sunt de părerea că timiditatea apare atunci cînd persoana își spune: ‚‚eu sunt timid, eu sunt timit pentru că aÈ™a mă consider eu, È™i cei din jur’’ . Desigur toate aceste 5 exemple nu sunt toate care pot fi. Spre exemplu un cercetător a expus o teorie care explică timiditatea ca răspuns la insuficiență a resurselor materiale. Toate aceste lămuriri a apariÈ›iei timidității nu pot fi unicile, aÈ™a cum nu putem da un răspuns individual la întrebarea, de ce suntem timizi. ÃŽn lucrarea ‚’’Timiditatea È™i metodele de depășire a ei, la copiii de vîrstă preÈ™colară’’ am urmărit să verific (demonstrez) dacă timidititatea copiilor are vre-o legătură cu adaptarea socială a părinÈ›ilor. EÈ™antionul cercetat, reprezintat de 86 de copii cu, vîrstă preÈ™colară din mun. ChiÈ™inău, È™i părinÈ›ii acestora sau persoanele care îi înlocuiesc pe aceÈ™tea. Obiectivele investigaÈ›iei au fost identificarea timidității la copiii de vîrstă preÈ™colară, de a determina gradul de adaptare a părinÈ›ilor, compararea datelor obÈ›inute de la părinÈ›i cu timiditatea copiilor. ÃŽn urma analizei datelor obÈ›inute am constatat că timiditatea copiilor de vîrstă preÈ™colară este direct È™i invers proporÈ›ională cu stabilitatea neuro-psihică, capacitatea de comunicare È™i iniÈ›ierea contactelor sociale a părinÈ›ilor acestora. De asemenea norativele morale a părinÈ›ilor sunt direct È™i invers proporÈ›ionale cu încrederea în sine, curaj social È™i iniÈ›ierea contactelor sociale. Conform acestor rezultate, putem confirma faptul că timiditatea copiilor are o legătură strînsă cu adaptarea socială a părinÈ›ilor. ÃŽntîlnim acest fenomen deoarece părinÈ›ii sunt cei mai apropiaÈ›i de copii, cei care îi ajută să se dezvolte È™i mai sunt cei, pe care copii îi eimită, dorind să semene cu ei în tot ce fac aceÈ™tea È™i în tot cum sunt. Vîrsta preÈ™colară a fost multă vreme considerată o etapă neimportantă din punct de vedere al achizÈ›iilor psihologice, un interval de timp în care copiii nu fac nimic altceva decît să se joace. De fapt chiar jocul are o importanță crucială. Prin joc copiii își dezvoltă abilitățile cognitive È™i învață noi modalități de interacÈ›iune socială. Astfel etapa preÈ™colară este una a schimbărilor, semnificative nu doar fizice, ci È™i mentale È™i emoÈ›ionale. Cred că toÈ›i părinÈ›ii sunt de acord cu povestea celor trei purceluÈ™i, È™i consider că fiecare părinte ar dori să depună efortul posibil pentru a stabili o temelie sigură. Ca recomandări propun: 1. Ca copiii să se simtă în siguranță, este nevoe ca mamele să satisfacă trebuinÈ›ele emoÈ›ionale, trebuinÈ›ele de intimitate È™i contact corporal. Și desigur trebuinÈ›ele fizice. 2. VorbiÈ›i cît mai mult cu copilul, chiar dacă acesta nu vă înÈ›elege. PermiteÈ›ii copilului liber să expună, pe el însuÈ™i È™i gîndurile sale, atît pozitiv cît È™i negativ. ImplicaÈ›i copilul în comunicare, însă nu cu forÈ›a. AjutaÈ›il să vorbească direct despre emoÈ›iile sale: ’’sunt fericit’’ ‚’’sunt trist’’. 3. OferiÈ›i o iubire necondiÈ›ionată. AjutaÈ›il să primească eÈ™ecurile, È™i să poată face concluzii asupra lor, fără al învinui. 4. Disciplina să meargă mînă în mînă cu iubirea È™i înÈ›elegerea. DiscutaÈ›i în preună cu copilul ce este bine È™i ce este rău. Unii părinÈ›i sunt de părere că copii se comportă nepotrivit atunci cînd ‚’’ei se comportă ca copiii’’ ; acest argument este confuz È™i eronat. 5. Disciplina È™i educarea copilului nu trebue să fie organizată în public. ÃŽnvățînd copilul disciplină, în primul rînd trebue să respectaÈ›i demnitatea acestuia. 6. AtîrnaÈ›ivă față de copilul vostru, ca cu o personalitate în parte, È™i nu ca o continuitate a voastră sau propietate. 7. ÃŽnvățaÈ›i copilul să fie tolerant. Prin propriul exemplu, învățaÈ›il să fie indulgent. 8. Nu atîrnaÈ›i copilului etaloanae. Majoritatea părinÈ›ilor cunosc, că în convorbirea cu copilul, e mai bine să evite astfel de afirmaÈ›ii ca :’’neîndemînatic’’, ’’prost’’. 9. ÃŽncrederea părintelui față de copil, favorizează dezvoltarea la acesta încrederea în sine È™i a celor din jur. 10. OferiÈ›i copilului destulă atenÈ›ie. Copiii la această vîrstă trăesc într-un continuu prezet. Bibliografie recomandată: 1. ALLPORT, G.W. Structura È™i dezvoltarea personalității. BucureÈ™ti: EDP, 1981. 580 p. 2. ILUÞ, P. Valori, atitudini È™i comportamente sociale. IaÈ™i: Polirom, 2004. 455 p. 3. ȘERBÃNESCU, B. Valorile naÈ›ionale È™i educaÈ›ia. BucureÈ™ti, 2000. 240 p. 4. ZIMBARDO, P. G. ; RADL, S. L. The Shy Child. New York: McGraw-Hill, 1981. 288 p. 5. ZIMBARDO, P . G. Shyness: What It Is, What To Do About It. Reading, MA: Addison Wesley Publishing Co, 1997. 148 p. 1. ВОЛКОВ, Б. С. ; ВОЛКОВА, Н. В. Детская психология: от рождения до школы. Питер: СПб, 2009. 240 с. 2. СУХОМЛИНСКИЙ В. А. Сердце отдаю детям. Киев: Радянська школа, 1974. 288 c. 3. ШИШОВА, Т. Застенчивый невидимка. Москва: Искатель, 1997. 92 с. |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate