poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2017-11-22 | |
Cred că una dintre cele mai dificile probe în creșterea omului interior, ridicarea peste nivelul informației fără sens, constă în stăpânirea gândurilor. Înfrânarea gândirii este, așa simt, cea mai grea provocare într-o lume subordonată informației și diversiunii informaționale de pe toate canalele de emisie posibile. Și imaginați-vă cât de greu e să discerni între adevăr și minciună, la evoluția unui om matur, nu mai pomenesc de cei tineri, copii, victime ale unei libertăți iluzorii. Când ai sentimentul că în liniaritatea și banalul traiului zilnic nu au cum să te ia peste picior evenimente neanunțate, poți să trăiești cele mai grele experiențe. Și asta fără să înțelegi că (stăpânii acestei lumi) stăpânul lumii e o ciudățenie care a mers la sacrificarea multor vieți în momente când totul părea să fie în uzanțele lui “fă ce te taie prin cap!” Și lipsa unei cunoașteri minime a trecutului, ne poate arunca în fața unor evenimente greu de imaginat din fața confortului cotidian. Și mă refer mai cu seamă la confortul mintal, adică la acea pauză, vacanță în gândire care nu are nimic din înfrânarea de care vorbeam. Pentru a discerne adevărul din acest flux informațional nonstop, trebuie să ai un aparat critic și să vezi diferența între mizeria informațională și informația folositoare (nu critic în sensul bârfei). În acest scop, este strict necesar să studiezi întru imunitatea gândirii și alte lucruri mai interesante ca dialogurile fără pauză de pe rețele de socializare și introvertire. Este suficient să te întrebi cum folosești timpul ăsta care ți se scurge încet, dar sigur printre gratiile genelor din închisoarea iluziei. Să conștientizezi că ești doar un vânat în fața timpului și singura hrană care nu poate fi digerată de Cronos e credința. Iar această imunitate a gândirii cuprinde și aspectele înfrânării, că nu tot ce pot vedea mă ajută, nu tot ce pot auzi mi-e cu folos și nici toate cele ușor de atins nu-mi dau satisfacția omului întreg la minte! E ca o invitație la masă, acolo unde suntem chemați în lumină, nu mănânci tot ce vezi și nici nu atingi sau nu asculți discuțiile banale sau beția logoreică. Imunitatea gândirii se mai face și prin abținerea de a judeca pe cei mulți aflați în epoci de involuție mintală dictate tocmai de lipsa discernământului. Desigur, e greu să vezi oameni cu mijloace de informare actuale cum se comportă, înțeleg modul de a fi liberi, dar prin așa provocări ajungi la sfințenie!
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate