poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-01-14 | |
Tânărului din ziua de azi îi este greu să-și stabilească prioritățile, iar o parte destul de mare dintre ei sunt confuz la ceea ce vor să facă în viitor.
Pragmatismul este o atitudine, nu o acțiune, așa că mai întâi trebuie să învățăm să gândim la modul pragmatic. După dicționar, pragmatismul este atitudinea celui care se adaptează la orice situație, care ia în considerare numai eficacitatea, utilitatea practică. O parte dintre tinerii din perioada actuală, confundă pragmatismul cu lupta pentru câștig care se dă zi de zi între noi. Sigur, această luptă este prezentă nu numai în societatea românească și privită altfel ea face parte in fond, din procesul de selecție naturală, dar noi am uitat de pragmatism înlocuindu-l uneori cu agresivitatea față de tot ceea ce înseamnă concurent. Jocul de sumă nulă este modul de raportare la competiție, el vrea să însemne că dacă oponentul câștigă eu pierd, iar dacă eu câștig oponentul pierde, ceea ce în viața de zi cu zi nu este întodeauna astfel. Această atitudine nu trebuie adoptată în viața cotidiană, pentru că la modul în care merge societatea acum, totul este o competiție pentru bunăstare, iar dacă vom aplica „Jocul de sumă nulă” în felul cum ne raportăm noi la coleg, vecin, prieten ș.a.m.d. nu avem mult de câștigat, pentru că noi nu ducem un război cu acești oameni. Ei fac parte din mediul în care trăim în care suntem un element activ, și pe care îl putem structura și modela după cum cădem la învoială. În România această atitudine a înlocuit pragmatismul care ar putea fi aplicat cu succes în desfășurarea și raportarea la mediul social în care ne învârtim și trăim. În timpurile actuale se dă o luptă permanentă pentru putere iar cei care se află in acest proces, adică noi toți, dar mai ales tinerii, dintre care o parte au pierdut niște valori importante, exemplu ar fi: respectul față de adversar care până la urmă îți poate fi și coleg, și fairplay-ul, o atitudine necesară față de tot ceea ce înseamnă societate competitivă, iar “jocul de sumă nulă” este aplicat în atitudinile, acțiunile și procesele pe care le întreprindem spre a ne rezerva un mic loc în lumea în care trăim. Din cauza sistemului de învățământ defectuos din România, unde elevilor li se încarcă memoria cu o cantitate mare de informații, în care ei se încurcă, nu o pot memora eficient și până la urmă renunță la încercarea de a o utiliza eficient, o parte din tineri au dubii sau dificultăți în a se hotărî pe ce cale să continue după terminarea liceului. Aici mă refer în special la cei care învață liceele periferice nu la cele de elită. În școala noastră materiile din programă se bazează mai mult pe teorie decât pe lucruri aplicate, de aici tinerii noștri își pierd capacitatea și interesul de a manevra eficient informația căpătată la cursuri lucru din care decurge și greutatea lor de a lua mai târziu niște decizii spre învățământul superior, unde intrând, o parte sunt nemulțumiți de ceea ce găsesc, și asta, se întâmplă din cauză că modul de informare asupra învățământului superior nu este bine pus la punct. Lucruri din care decurge imposibilitatea aplicării pragmatismului în situațiile ulterioare iar vina cade pe sistemul de învățământ ineficient din România. Desigur, se vor găsi argumente care vin și contrazic aceste afirmații; că greutatea lor de a lua decizii eficient, optim, și pragmatic este rezultatul educației date de părinți, al mediului social din care o parte dintre ei provin, dar atunci eu vin și spun: Dacă intradevăr este vina părinților, sau celor ce i-au educat pe tineri, atunci la școală ei ar trebui să învețe, ceea ce nu au avut ocazia să învețe acasă, sau în mediul lor social. Or la școală li se trântește informație en gros pe care sunt obligați să o asimileze într-o perioadă scurtă, nu li se spune ce să facă in afară de „învață lecția” iar după aceea să o debiteze ca o bandă stricată, lucru care va fi apreciat de profesor. Peste toate acestea, mai vine și faptul că tânărul nu are habar de ceea ce se întâmplă în sistemul politic românesc, astfel ca el nu poate vota în cunoștință de cauză. Așadar o mulțime de tineri nu vor fi un element activ în dezvoltarea societății in care trăim, ceea ce este grav, dar cu ajutorul unei elite hotărâte aceste lucruri se pot schimba. Scorțan Costa-Teodor |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate