poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 9284 .



Claudia Minela - (Spirit hedonic-Editura Minela): « Zbor în adevărurile simple ale setei universale de viață,aceea de a FI »
articol [ Recenzie ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [angegab ]

2016-07-31  |     | 








Dacă poezia este o artă a limbajului, Claudia Minela face în acest volum auto-editat o utilizare maximală a resurselor limbii, în general, și orale, în special, actuală, cotidiană.
Această poezie este preponderent epică, pe alocuri tragi comică, deci dramatică. Totul conduce la un anumit prozaism, uneori cinic, acest gen ,, narativ ”, dar și descriptiv, convine autoarei (cunoscută și ca romancier), hedonismul fiind încă din titlu un minimum de intenție filosofică pentru a exprima sentimente diverse .
Hedone este ,,plăcere” în greacă și la originea doctrinei filozofice, după care ,,căutarea fericirii” constituie obiectivul existenței umane. Plăcerile existenței sunt diverse și în volum vom întâlni tema prieteniei, a tandreții, a sexului, a unei căutări avide de plăceri și refuzul umilințelor, suferințelor, violenței. În poemul ,,de atunci…doar merele miros a scorțișoară ” poeta cere vieții, îi reclamă exuberanța : ,, pârtieeeeeeee! strigam zburând iar sufletul parcă-mi ieșea pe gură abur. /de atunci,/ săgeata, sania mea, stă ascunsă în zăpezile timpului…”.

Elanul de a scrie grăbit inventarul tuturor stărilor ,,principale și dominante” în conceptul personal al fericirii o conduce uneori la descrieri cam alungite, la unele explicații expediate pe un ton emfactic, alteori se trece de la un ton rezervat la unul patetic, dar sunt ,,scăpări” rare datorate unui entuziasm care o caratcterizează, o passionaria autentică. Volumul este împărțit în capitole, care, de la simple amintiri din copilărie, parvin într-un crescendo spre teme cât mai îndrăznețe, fără tabuuri, spre condiția unei feministe care știe ce vrea, detestă femeia dintr-o turmă supusă, îngenuncheată.
Frisonul morții străbate paginile cărții: ,,crezi că o pot plăti să măture în mine, să adune toate rămășițele unui bal mascat al morții? moartea nu vine simplu. trece ades prin viața ta purtând diverse măști, apoi pleacă, lăsând în urmă durere…”. (23 iulie / cap. scrisori către Rallu)
Pagini de lirism pur, tablouri uneori impresioniste: ,,R, nepăsarea lui m-a învins, escaladez un munte în plină iarnă ca să-mi revin. urc și urc, respirația e vifor, îmi strivește plămânii ca un clăpar zăpada…”. (15 ianuarie)
,,uneori plutesc amorțită deasupra unui nor cârpit, scurs în băltoace. fiecare talpă pășește pe lângă mine. caut zadarnic singurătatea, liniștea. umbra mi-e străină, oamenii trec prin viața mea neobservați.// post-mortem/ nimeni nu a văzut vreodată zâmbetul unei frunze”, (20 septembrie) - poem oniric,cu imagini suprarealiste reușite, à la Salvador Dali .
Aceeași tentă imaginativă puternică o întâlnim și în ,, îngeri verzi ” - ,, Rallu, mi-e atât de dor de locul acela liniștit unde zarzărele se transformă peste noapte în îngeri verzi și poeziile în pisoii adunați pe insula măturica. pământul acela își îmbracă pijamaua seară de seară până la cântatul cocoșului. fiecare colțișor al curții are povestea lui, fiecare liniște își are rădăcinile ancorate în pământul împietrit, unde se odihnesc bătrânii moșilor noștri…”.
În capitolul ,,oamenii străzii ”, în poemul ,,monoTon ” - ,, dimineața mi-aruncă pietre în geam. zilnic același decor: vrăbii, ca niște frunze încăpățânate rămase pe crengile cireșului adormit, autobuzul 182 trecând coleric pe strada principală, oameni cu ochii lipiți de trotuar, parcă numărând chiștoacele aruncate în grabă de matinali, în drum spre job și vecinul, machedonul de la cinci, sprijinindu-și în baston anii și pâinea zilnică…”, autoarea știe să vadă, face inventarul grațios ori dizgrațios al faunei umane,dintr-o tipologie variată unde întâlnim fantomele copilăriei, femeile pierdute,boschetarii, asistații, artiști, viața boemei … Prin arta sa, autoarea relevă ceea ce crede, reproduce ,,zgomotul și furia cetății ”.
În ,,gogule(3)-made în românica” - ,,ia uite la ei cum se înghesuie, minunatule! sunt primii la ,,halocații’’, primii la handicap, primii la ajutoare bănești pentru familii nevoiașe, primii la luat și ultimii la dat, gogule! la dat taxe și impozite, la dat bună ziua, la dat forță de muncă...”, nu suntem de acord cu această viziune dantescă, a unei Arce a lui Noe în derivă, cu ființe persecutate de o societate, ea însăși aflată în derivă .
,,…să trăim bine! spune sloganul care penetrează minți, ca un ecou răspândit de gura bufonului șef. se erijează în avocatul tuturor străzilor ministeriale unde alți bufoni mai mici, purtând măști de papagali sau babuini, fac plecăciuni în fața corsarului, același bufon boss, habotnic al puterii…”, ,, pe strada mare” autoarea se vădește revendicativă, angajată a celor ce manipulează viețile oamenilor, ducându-i de râpă cu discursuri mincinoase .
Ïn poemul,foarte izbutit -,,dya pizza ” - ,,la naiba! dacă ai mușca din mine așa cum muști din pizza aia, Dumnezeu și-ar comanda câte una în fiecare seară! avem același gust, doar că femeia e mai bună cu sos picant, cel dulce e grețos și cere multă apă. apa strică dinții și vezica.// hai, flămândule, ia-mă cu bere, să nu ți se aplece și lasă led z. să-ți conducă mișcările, ten years gone!”,ori în ,,jâ ,jâ ”, ,,iaca ” ori ,,virtuală 3 –tâmpenie - ,,ce tâmpenie mai e și iubirea asta!? s-o ia dracu! așa-ți trebuie, madame!// înțelege un lucru, toanto! iubirea nu e făcută pentru femeile simple care învârt sarmale și merg cu metroul la birou, ci pentru cele frumoase care învârt bărbații pe degete...” - suntem destul de ,,terre à terre ”, într-un carpe diem, un apetit colosal de viață, afirmat, categoric, dar și în umbrele unor frustrări bovarice, complexate.
Uneori ritmul devine galopant, grăbit, accelerat, mesajul este o telegramă furtivă, secționând ecranul vieții pus în evidență de o viziune totalizantă originală, caracterială, focalizator al creatorilor de orice vârstă.
Claudia Minela este binecunoscută ca o activă animatoare și sufletistă a tinerilor creatori, pe site-uri literare, în cenacluri, editură, Radio Vocativ etc … Poeta nu suportă constrângerile modelor, atacă lyke-iștii - ,,facebook, prieteni, like-uri și emoticoane, viață de șoricar internaut. pisici stând în toate pozițiile - like, zeci de like-uri; poezie - 2 like, 5 like și acelea venite din partea prietenilor care nici nu au citit; scandal cu manolescu - proteste, agitație, serii de comentarii. din nou băgăcioasele like-uri; fragment de proză. liniște. 4 like și un emoticon; miss românia - explozie de like-uri și sute de comentarii. funny, nu-i așa?//…//fir-ați ale dracu de like-uri!/ îmi dau demisia!/cont dezactivat./pas” și curios și pe un ton provocator găsește purici în cap și ,,criticilor noștri ” - ,, criticii, ăi bătrâni care se cred buricul pământului, trăiesc în formol, în mirosul banilor. nu l-au simțit niciodată pe Dumnezeu, nici pe Ea - ,,pe marea doamnă, Poezia” - (cum îi spunea mușina), așa cum habar nu au să-și facă o cruce. se înclină cărților din conturi, călcând poezia pe cap…” (,,criticii sunt niște curve ieftine”/ Adrian Suciu – AS)
Probabil că ironia și umorul sunt folosite cu exagerare, mai mult în glumă decât în serios ; poeta iubește concretul existențial, câmpul vast al expresiei lirice (emotive, morale, angajate). Percepțiile autoarei sunt sensibile, afectiv-culturale, prin poezie autoarea se aruncă fără armură în vâltoarea Lumii. Este o poezie eliberată voit de constrângeri legate de forme. Un abur neo-romantic se simte în intențiile sale de a lumina zonele de umbră ale prezentului; Claudia Minela este o purtătoare de felinare, entuziasme, speranțe, viziuni, opune o fermă rezistență la ,,florile răului ”.
O îndrăgostită de Verb, de puterea sa creatoare, de scânteile feciorelnice care străbat eroic o lume dezumanizată.
,,mizeria se naște din neputință, din dorința de a vea totul fără să dai nimic în schimb. când diavolul se strecoară în suflet, ura e ca o sobă fierbinte în nopțile geroase. și stă bine acolo. își mai încălzesc uneori săracii mâinile ca să-și amintească cum e să simți ceva.//… nu încerca să te autonumești agheasmă pentru că mirosul te dă de gol, om fără cruce, om al palatelor de nisip, om pe care istoria îl va purta în coșciug, nu pe filele ei citite de viitor.” (politică)

 photo 7176E4E1F683AA30D8F47357C7D1464FE5013B37F69424D3A3pimgpsh_fullsize_distr_zpspe8r8nrc.jpg


.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!