Un mare AS al aviatiei germane de vânătoare : Hans Ioachim Marseille

Vorbind despre personalitățile care au scris cartea de istorie a aviației, nimeni nu-și poate permite să treacă sub tăcere numele piloților de vânătoare, care, luptând pe toate fronturile și sub toate steagurile, au semnat cu sânge (al inamicilor lor, dar și al lor) o adevărată carte a recordurilor.

Germanul Hans Ioachim Marseille este unul dintre aceÈ™ti recordman-i. Sub soarele Saharei, « Iochen », cum il numeau camarazii È™i familia, a reuÈ™it să doboare nici mai mult nici mai puÈ›in decât 158 de avioane inamice ! (154 de avioane de vânătoare È™i 4 bombardiere britanice È™i neo-zeelelandeze) în 382 de misiuni la inamic.
Această performanță se datorează, aÈ™a cum explică istoricul german Franz Kurowski, unui spirit de luptător poate neîntâlnit la alÈ›i aviatori, sau chiar la alte armate. Sosit în Africa in primăvara lui 1941, nu mult după încheierea « Bătăliei pentru Anglia », Marseille reuÈ™eÈ™te contraperformanÈ›a de a strica mai multe avioane È™i, astfel, de a-È™i atrage antipatia lui Neuman, comandantul lui Jagdgeschwader 27. în scurt timp, însă, reuÈ™eÈ™te prima victorie pe frontul african È™i, încet-încet, devine copilul teribil al Flotilei 27. inventează o tactică de luptă, bazată pe marea lui îndemânare de pilot acrobat È™i de trăgător plus … pe un curaj nebun È™i pe o încredere totală în maÈ™ina de luptă, avionul Messerschmitt-109 (in diferite variante, odata cu trecerea timpului) : aceea de a pica în centrul caruselului format de avioanele inamice, adică exact acolo unde era mai puÈ›in aÈ™teptat È™i de a trage în inamic fără a pierde prea mult timp cu căutarea È›intei, aÈ™a cum spuneau camarazii lui, orientându-se din fler È™i simÈ› al zborului.
Operațiunile frontului cereau o contribuție esențială din partea aviației, de aceea misiunile se succedau într-un ritm susținut, câteva ieșiri-avion pe zi pentru fiecare pilot : însoțire de bombadiere Ju-87 și 88, cercetare, vânătoare liberă. Numărul de victorii însemnate pe deriva avionului său 14 galben creștea necontenit, aducându-i decorații din ce în ce mai înalte.
În timpul unei permisii petrecute la Berlin, Marseille a fost primit de Hitler, apoi de Gorring. Amandoi i-au făcut cinstea de a-l invita la masă, momente în care și-au exprimat recunoștința și admirația pentru rezultatele lui în lupte. A a vut o întrevedere și cu Willi Messerschmitt, părintele avionului cu ajutorul căruia lupta, iar profesorul a fost profund impresionat de calitățile de pilot ale lui Marseille, profitând pentru a-și nota unele sugestii și idei ale luptătorului.
Poate tonul cu care autorul descrie aceste întâlniri ale lui Marseille cu conducătorii Reichului și al Luftwaffe și impresia produsă de aceștia asupra aviatorului ar putea părea cam entuziast pentru un cititor aparținând taberei adverse. Chiar dacă ar fi așa, Hans-Joachim Marseile merita tot respectul : nu numai că își făcea cu prisosință datoria de soldat german, dar reprezenta, poate, exact tipul omului superior descris de ideologia nazistă. Și nu ar trebui să creadă cineva că englezii au folosit în Africa tehnică demodată sau aviatori neinstruiți ; din contră, acolo au zburat ași ai vânătoarei britanice și neo-zeelandeze, beneficiind de avioane foarte bune, Hurricane, Spitfire, Curtis … Au fost doborâți de un neamț mai bun decât ei. Cu toate că avionul 14 galben era cunoscut de toți aviatorii inamici, cu toate că tactica lui Marseille era de acum cunoscută, aceasta nu putea fi contracarată, ci era extraordinar de eficientă: într-o singură trecere, Jochen era capabil să dea jos doi-trei adversari, surprinși de rapiditatea și temeritatea atacului. Se strecura între Hurrican-uri sau Curtis-uri și trăgea înainte ca oponenții să înțeleagă ce se întâmplă. Iar coechipierii lui se mulțumeau, cel mai adesea, să noteze orele la care englezii cădeau de pe cer, de multe ori acestea fiind, cu diferența secundei, identice sau doar la un minut distanță.
Momentele trăite de camarazii lui Marseille sunt redate chiar prin notiÈ›ele acestora, fie ei coechipieri sau « oameni negri », numiÈ›i aÈ™a din cauza salopetelor de mecanici pe care le purtau. Și unii È™i alÈ›ii foloseau cuvinte înflăcărate, iar entuziasmul lor este transmis cititorului, care uită că, de obicei, în filme È™i cărÈ›i de istorie, nemÈ›ii sunt răii, iar aliaÈ›ii bunii, È™i empatizează cu Neuman, Marseille È™i ceilalti oameni ai JG-27.
Pentru rezultatele lui, Hans-Joachim Marseille a primit cele mai inalte deorații : Crucea de Fier, în 22 februarie 1942, îmbogățită cu Frunze de Stejar, la 6 iunie 1942, apoi cu Spade, la 18 iunie 1942 și, în final, cu Diamante, la 2 septembrie 1942, fiind al patrulea om din întreaga armată germană care a atins acest nivel.

Din păcate pentru Marseille și ai lui, traiectoria sa a fost meteorică pe cerul Africii. La 30 septembrie 1942, în cursul unei misiuni pe care o executa pentru prima oară la manșa unui Me-109 G-10, motorul i-a luat foc în urma unei defecțiuni. Cu mare greutate și ajutat de coechipieri, Jochen a reușit să ajungă deasupra liniilor germane, unde a încercat să sară cu parașuta. Din cauza fumului degajat de motorul incendiat, pilotul a făcut o manevră greșită și s-a lovit de derivă în momentul saltului. A murit pe loc.
A fost înmormantat de camarazii săi în Cimitirul Eroilor, la Derna. După mulți ani, în 1989, Edu Neuman, fostul lui Kommodore, a inaugurat un monument în memoria sa și a celorlalti aviatori germani căzuți în deșert, în Egipt. Și la Berlin, la cripta familiei, exista un monument în memoria sa.

Volumul semnat de Franz Kurowski este o parte importantă a istoriei celui de-al doilea Război Mondial. Faptele de arme ale lui Hans Ioachim Marseille sunt descrise in contextul operaÈ›iunilor armatei germane, comandată acolo de « Vulpea deÈ™ertului », viitorul FeldmareÈ™al Erwin Rommel. MiÈ™cările de trupe, operaÈ›iunile, rezultatele înfruntărilor dintre cele două mari forÈ›e sunt redate cu acribie, facilitând înÈ›elegerea desfășurării evenimentelor, dar È™i mentalitatea care îi mâna în luptă È™i îi susÈ›inea pe militarii germani. Ceea ce È›ine strict de aviaÈ›ie, derularea luptelor aeriene, descrierea tacticilor, manevrelor, momentelor È™i simÈ›irilor de moment sunt preluate, în majoritate È™i fără intervenÈ›ii, din memoriile celor care au fost acolo, comandanÈ›i ai lui Marseille, camarazi-coechipieri, tehnici, ba chiar È™i ... un valet negru, prizonier de razboi devenit un mare admirator al pilotului-erou.
Cartea, îmbogățită cu numeroase documente fotografice reprezentandu-l pe Hans Joachim Marseille și pe cei din jurul său, este întregită de mai multe anexe, conținând date tehnice, cronologii, documente, mărturii. Închizând-o pentru ultima data, cititorul rămâne mai bugat cu o mare cantitate de informații despre războiul din Africa, despre oamenii care au luptat, au învoins sau au fost învinși, au murit sau au supraviețuit acolo.


Franz Kurowski, German Fighter Ace Hans Joachim Marseille – The Life Story of a Star of Africa, Schiffer Military History Atglen, PA, Traducere în limba engleză de Don Kox (f.a.)