„Chemați de sfânta datorie
De-a lumina noi talpa țării,
Cu dor de muncă și frăție,
Răspundem glasului chemării.

Semănători, pe toată viața,
De soare-n natul viitor,
Luptăm din greu să topim gheața
Și amorțeala bietului popor.”
(Din „Imnul învățătorilor”)


În perioada 27-30 august 2009, am participat la al XXX-a Congres al Cadrelor Didactice din România și al Cadrelor Didactice de peste Hotare, desfășurat la București, având ca scop principal dezbaterea Codului educației, dar și a altor proiecte de acte normative din domeniul educației.
Dezbaterile au fost conduse de domnul Viorel Dolha, președintele Asociației Generale a Învățătorilor din România.
La deschiderea lucrărilor a fost prezent domnul Traian Băsescu, președintele României, care, după o pledoarie pentru rolul dascălului în societate, a subliniat necesitatea unor legi care să permită performanța elevilor. A precizat că speranța este într-un sistem de educație performant, adaptat la nevoile actuale ale țării și a subliniat că deprecierea din educație e rezultatul bunei înțelegeri dintre sindicate și politicienii care vin cu amăgiri de moment în detrimentul temeiniciei actului educației.
Oana Badea, secretar de stat în Ministerul Educației, de profesie învățătoare, a precizat importanța elaborării de legi simple și clare, pe înțelesul tuturor, fără formulări de genul „trebuie să se întâmple…”, „ar fi bine să…”. Formată fiind la Liceul Pedagogic din Blaj, școală cu tradiție, a acuzat, ca de altfel noi toți cei care am absolvit un liceu pedagogic, desființarea acestor licee. Prin desființarea liceelor pedagogice și înființarea colegiilor universitare, nu s-a mai procedat selectiv la recrutarea cadrelor didactice. A mai precizat că, dincolo de faptul că alegem să ne perfecționăm, oricâte diplome am obține, nu acestea vorbesc despre calitatea unui dascăl adevărat și a încheiat citându-l pe Iorga: „Lemn bun, lemn rău, aceeași cenușă. Dar nu aceeași flacără.”
Această idee a fost continuată și de doamna Adriana Pană, secretar de stat pentru învățământul preuniversitar, care a făcut o comparație între calitatea dascălului absolvent de liceu pedagogic și cea a dascălului care nu are la bază acest liceu. Deoarece era o necesitate, începând din acest an școlar, s-au reînființat liceele de acest profil, deocamdată, ca un prim pas, doar pentru specializarea „educatoare”.
Referitor la Codul Educației, a precizat că acesta a fost elaborat în prezența unor specialiști, cadre didactice, reprezentanți ai celor patru confederații sindicale, reprezentanți ai părinților, studenților, persoane implicate în educație. În ceea ce privește ideea de a se trece clasa a IX-a la învățământul gimnazial, a prezentat argumente contra, cum ar fi lipsa bazei materiale din școli și migrarea cadrelor didactice. Deoarece se dorește recunoașterea diplomelor obținute la absolvirea liceului, la nivel mondial, ciclul liceal va rămâne structurat pe patru ani.
A mai precizat că, dacă viitorul imediat este în mâinile politicienilor, adevăratul viitor este în mâinile dascălilor, nici o altă meserie nefiind atât de cuprinzătoare. De aici rezultă întrebarea: „Cine ar trebui să fie dascăl?”.
Viorel Badea, senator, profesor de limba română și italiană, ne-a atenționat să nu uităm de la ce plecăm: de la copil, spunând că măsura hotărârilor trebuie să fie copilul.
În cea de-a doua zi de dezbateri, doamna ministru Ecaterina Andronescu a prezentat detaliat capitolele din noul Cod al educației, referitoare la: organizarea pe cicluri a învățământului, reforma curriculară, reforma evaluării, reforma manualelor, introducerea Cartei Școlii, autonomie, mecanismul managementului școlar, introducerea unui an de stagiatură pentru toți absolvenții de facultate, pe sistemul Bologna, elemente de statut ale personalului didactic, asigurarea calității, finanțarea învățământului, formarea continuă.
Astfel, grupa pregătitoare va rămâne la grădiniță, dar devine obligatorie (oricum, la ora actuală, frecventau grupa pregătitoare 97% din copiii de vârstă preșcolară), la fel și clasa a IX-a rămâne la liceu, din motive de infrastructură și de migrare a cadrelor. Astfel, ciclul primar va rămâne un ciclu orientat pe patru ani, la fel și cel gimnazial și cel liceal, organizare legată și de tradiția românească.
Reforma evaluării, cu accent pe evaluarea continuă, trebuie să se facă pe baza standardelor naționale. Evaluările de la clasă și cele naționale trebuie să ne ajute să știm încotro îndreptăm sistemul în viitor. Se vor efectua evaluări după clasa a II-a, pentru aplicarea soluțiilor remediale, la sfârșitul clasei a IV-a, iar la absolvirea clasei a VIII-a, evaluări naționale, după model internațional. La aceste evaluări, este important ca elevul să aplice, nu să redea ceea ce a învățat.
Prin introducerea Cartei Școlii, după modelul Cartei Universitare, se urmărește stabilirea relațiilor cu comunitatea civilă, părinții, elevii. Carta Școlii va fi cartea de identitate a fiecărei școli, care va da prestigiu unităților de învățământ și încredere părinților și elevilor în școală.
Ca element de noutate, se va introduce un an de stagiatură pentru toți absolvenții de ciclu Bologna, an în care absolventul va beneficia de sfaturile unui mentor, care îl va nota. La terminarea anului de stagiatură, după susținerea a două probe, una practică și una teoretică, va primi titlul de profesor.
Referitor la capitolul despre asigurarea calității, s-a prezentat rolul ARACIP, pentru învățământul preuniversitar, și al inspectoratelor școlare județene pentru asigurarea calității în fiecare județ.
Un capitol special este cel referitor la finanțare: finanțarea de bază și cea complementară.
În capitolul destinat formării continue, este subliniată importanța creării mecanismului de a participa la programe de perfecționare și inițierea unui program care să cuprindă: proiectarea curriculară, competențele digitale și modul de modernizare a cunoștințelor de psiho-pedagogie.
La Congres au participat și cadre didactice de etnie română, din alte țări: Moldova, Ucraina, Serbia, Macedonia, Albania. O situație a învățământului românesc din aceste țări, a prezentat-o domnul senator Titus Corlățeanu, jurist, președinte al Comisiei de Politică Externă, care a subliniat rolul sensibilizării societății românești față de românii din afară, o posibilitate fiind elaborarea unor manuale de istorie a țărilor din jurul României.
Medalia de aur, obținută anul trecut de către delegația Ucrainei -țară în care dascălii de etnie română din Crimeea, Transcarpatia, Cernăuți, depun eforturi pentru menținerea „școlii în limba mamei”- a fost înmânată în prima zi de congres, de către președintele țării, delegației Serbiei. În Serbia, pe Valea Timocului și Valea Moraviei, unde se vorbește limba română în dialect, se urmărește reînființarea claselor cu predare în limba română.
Domnul profesor Vasile Molan a prezentat unele deficiențe ale învățământului românesc, descoperite ca urmare a unei cercetări întreprinse în patruzeci de unități școlare:
- la preșcolari, 76% din timp vorbește educatoarea;
- preocuparea de a transmite un volum mare de informație duce la diminuarea activităților practice;
- elevul nu face suficiente exerciții de exprimare orală;
- scrierea, într-o oră de limba română, este neglijată; puține sarcini didactice se rezolvă în scris;
- elevii nu sunt obișnuiți să întrebuințeze dicționarul, motiv pentru care ar trebui ca manualele să aibă, la sfârșit, dicționare explicative;
- evaluările cuprind 80% cerințe și doar 20% aplicații practice.
Rezoluția adoptată de cadrele participante la Congres cuprinde următoarele solicitări:
1. Condiții de studii pentru ocuparea funcțiilor didactice:
a. învățător, educatoare (liceu pedagogic);
b. profesor cu studii de scurtă durată;
c. profesor cu studii de lungă durată.
În cazul profesorilor cu studii de lungă durată, salarizarea să fie egală cu cea a profesorilor din învățământul preuniversitar.
2. Asociațiile profesionale ale cadrelor didactice să aibă rol consultativ la nivelul unităților școlare, inspectoratelor școlare și chiar la nivel ministerial.
3. Încadrarea în învățământul preșcolar și școlar să fie pe post, dar nu mai mult de optsprezece ore.
Acestea sunt obiectivele majore, toate celelalte propuneri venite din partea participanților, fiind anexate la această rezoluție:
- revenirea la examenul de titularizare la nivel național, nu județean;
- consiliile de administrație să aibă un procent mai mare de cadre didactice;
- revenirea orelor de educație fizică în atribuția învățătorilor;
- revizuirea manualelor școlare; revenirea la manualele unice;
- toți elevii să primească la începutul anului școlar manuale noi;
- modificarea legislației pentru alegerea directorului, făcându-se posibilă ocuparea acestei funcții și de către învățători;
- renunțarea la întocmirea de documente școlare inutile;
- evaluarea cadrelor didactice să se facă de către un specialist;
- la grupa pregătitoare să predea o educatoare și un învățător;
- la clasele II-IV, să se reducă orele din trunchiul comun;
- mentorul să aibă, obligatoriu, la bază, liceul pedagogic;
menținerea salariilor și gradațiilor de merit în învățământ;
- stabilirea statutului de consilier educativ, salarizarea și degrevarea de ore a acestuia;
- stabilirea rolului inspectoratelor școlare județene, în cazul în care intră în vigoare evaluarea externă;
- precizarea clară a atribuțiilor părinților elevilor, pentru evitarea abuzurilor din partea acestora;
- renunțarea la sistemul de notare cu calificative, la ciclul primar;
- învățământul obligatoriu să fie de zece ani.
S-a votat pentru acordarea de mandat imperativ Consiliului Director al AGIRo, pentru a prezenta și a sprijini votarea în Parlament a variantei Codului educației, care va cuprinde aceste puncte.



program artistic

În cele trei zile de dezbateri, s-a vorbit frumos și s-a aplaudat frumos. Așteptăm să vedem câte dintre punctele cuprinse în noul Cod al educației vor deveni literă de lege, astfel încât, performanța didactică despre care s-a vorbit să se regăsească în sistemul educațional.
Doamne ajută!



delegația județului Hunedoara, împreună cu senatorul Titus Corlățeanu