poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ noi, oamenii
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-07-29 | |
În perioada 30 iunie – 13 septembrie 2009, Musée d’Orsay oferă publicului o integrală a colajelor originale aparținând lui Max Ernst (1891-1976).
ExpoziÈ›ia a fost organizată de Musée d’Orsay în parteneriat cu Albertina din Viena È™i Max Ernst Museum din Brühl (locul de naÈ™tere al artistului), Kunsthalle din Hamburg precum È™i de Fundacion MAPFRE din Madrid È™i itinerată din 2008 până în 2009, în toate muzeele partenere menÈ›ionate. Prezent în comunitatea artiÈ™tilor din Montparnasse È™i prieten din anii 1920 cu Paul Éluard, André Breton, Paul Klee, Apollinaire, Alberto Giacometti, Marcel Duchamp, Marc Chagall È™.a. Max Ernst, pictor È™i sculptor german, cu studii filosofice È™i de istoria artei între 1909-1920 la Bonn, este considerat exponent de seamă al dadaismului È™i surealismului secolului XX. Un surealist convins, captivat total de Manifestul surealismului al lui André Breton, Max Ernst încearcă să înfiinÈ›eze după primul război mondial, un grup Dada la Cologne alături de Arp È™i Baargeld, dar revine curând în mediul parizian. ÃŽn acest mediu, Max Ernst pictează în ulei, cucerit de De Chirico, sculptează impresionat de Giacometti, lansează tehnica frotajului în grafică È™i decorează spectacolele baletelor ruseÈ™ti, demonstrând calitățile sale artistice remarcabile. Este un artist heterogen a cărei vitalitate creatoare se va dezvolta în mediul artistic din America anilor 40, sau, mai târziu în FranÈ›a unde revine È™i se stabileÈ™te definitiv în 1953. Cele 184 de colaje originale reprezentând «Une semaine de bonté» au mai fost expuse o singură dată, în 1936 la Madrid. Colajele expuse acum la Paris au fost realizate cu ocazia unui sejur la Vigoleno, nordul Italiei, în 1933. Max Ernst realizează primele sale colaje în 1919, ca mai târziu să inventeze practic, în 1929, romanul-colaj cu «La Femme cent têtes». De altfel, colajele din această expoziÈ›ie au servit ca manuscris pentru romanul ilustrat surealist publicat mai târziu la Paris în 1934 È™i dispuse în cinci mari caiete. In ordine cronologică, ele constituie de fapt, al treilea roman-colaj, după «Rêve d’une petite fille qui voulut entrer au Carmel» din 1930. Ca tehnică, colajele, de o fineÈ›e a detaliilor impecabilă, în care abia sesizezi decupajele, sunt alcătuite din fragmente de xilogravuri utilizate în jurnale de È™tiinÈ›e naturale, cataloage de vânzare sau romane populare de la începutul secolului al XX-lea. Colajele lui Marx Ernst au o deschidere interesantă în care temele dominante precum moartea, gelozia, tortura, puterea, catastrofa, dragostea, libertatea se combină cu legende, poveÈ™ti, inserÈ›ii virtual poetice, alegorii mitologice până la Geneză, de-o manieră spectaculară de excepÈ›ie. Sunt efectiv fascinante, prin universul abordat, atât de aproape de oniric, conturate de un surealism autentic. Dispunerea, atât în expoziÈ›ie cât È™i în caietele publicate (exemplarele fiind prezente la Musée d’Orsay) este organizată după zilele săptămânii, începând după concepÈ›ia lui Marx Ernst, cu Duminica (având elemente «La Boue» È™i «Lion de Belfort» - ce pentru el reprezintă indiscutabil, semnul puterii, violenÈ›ei, torturii È™i morÈ›ii), apoi Luni (element «L’eau»), MarÈ›i («Le feu»), Miercuri («Le sang», «L’Œdipe»), Joi («Le noir», «Le rire de coq» È™i «L’ile de Pâques»), Vineri («L’intérieur de la vue») È™i în sfârÈ™it, Sâmbătă («L’inconnu», «L’envie»). Caietele publicate È™i expuse de altfel în expoziÈ›ie, au culori diferite, respectiv: violet, verde, roÈ™u, albastru È™i galben, nuanÈ›ele fiind «împrumutate» de către organizatori în dispunerea sălilor. Structura de expunere a colajelor lui Max Ernst în expoziÈ›ie, s-a inspirat din forma de publicare a romanului grafic ce apare astfel ca gen în 1934. AÈ™a cum menÈ›iona comisarul expoziÈ›iei, Werner Spiess, acest ciclu bulversant se reuneÈ™te într-o veritabilă «carte a secolului», mult mai multe detalii fiind cuprinse într-un volum «Max Ernst. Une semaine de bonté. Les collages originaux» realizat sub conducerea lui Werner Spiess, 320 pagini, 45 €, Fundacion MAPRE/Editions Gallimard, cu participarea Musée d’Orsay. Max Ernst este un actor major al surealismului secolului al XX-lea, format în spiritul caracteristic avantgardiÈ™tilor europeni într-o lume contrastantă, plină de conflicte mondiale, progres È™i inerÈ›ie, care își reclamă È™i proclamă propriile principii artistice constituind o artă ce a revoluÈ›ionat astfel un întreg secol. Musée d’Orsay ©Marina Nicolaev |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate