poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ ​ăștia care nu au murit, bătrâne nichita, îmbătrânim la fiecare aniversare a ta
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-04-21 | | Până pe 4 aprilie acest evreu-american era considerat cel mai mare scriitor american în viață. PoziÈ›ia lui de dupa al doilea război mondial poate fi comparată doar cu poziÈ›ia lui Hemingway sau a lui Faulkner în prima jumătate a secolului. Philip Roth, un alt romancier-vedetă, consideră că Saul Bellow È™i William Faulkner formează împreună "coloana vertebrală a literaturii americane a secolului 20". S-a născut în Lachine, Montreal, Canada, pe 10 iunie 1915. Era al patrulea copil al lui Abraham È™i Lescha Belo, imigranÈ›i evrei din St. Petersburg, ajunÈ™i în Canada în 1913. ÃŽn 1924 familia s-a mutat la Chicago, oraÈ™ în care în anul 1920 erau deja 125000 de evrei. ÃŽn februarie 1933 mama lui moare la vârsta de 50 de ani, eveniment care îl va influenÈ›a pe adolescentul Saul, incapacitatea lui de a avea relaÈ›ii de lungă durată cu femeile fiind pusă pe seama acestui fapt. ÃŽn 1934 începe să studieze antropologia. ÃŽn 1937 se însoară (pentru prima oara!) cu Anita Goshkin. ÃŽn 1944 îi apare primul roman: "Dangling Man". Urmează "The Victim" (1947), "The Adventures of Augie March" (1953), proză scurtă È™i încă multe romane. ÃŽn 1956 se însoară pentru a doua oară, cu Sandra Tsachacbasov iar în 1961 pentru a treia oară, cu Susan Glassman. ÃŽn 1964 îi apare unul din cele mai importante romane: "Herzog", pentru care a primit "International Literary Prize" (fiind primul american care primeÈ™te acest important premiu). ÃŽn 1968 primeÈ™te din partea guvernului francez "Croix de Chevalier des Arts et Lettres", cea mai importantă distincÈ›ie literară oferită de francezi scriitorilor străini. ÃŽn 1975 îi apare "Humboldt's Gift", roman care îi va aduce Premiul Nobel pentru literatură în 1976 (dar È™i premiul Pulitzer). ÃŽn 1974 Bellow se căsătoreÈ™te pentru a patra (dar nu ultima...) dată, cu Alexandra Ionescu Tulcea, matematiciană de renume, născută în România, fiica profesorului dr. Dumitru Bagdasar, creatorul neurochirurgiei româneÈ™ti (specialitate pe care a învățat-o în anii '30 la Boston cu profesorul Cushing, pionierul neurochirurgiei mondiale, care devenise o legendă încă în timpul vieÈ›ii È™i al Floricăi Bagdasar (Ciumetti), specialistă în psihiatrie infantilă (È™i ministru al sănătății în perioada 1946-1948, urmând în acest post soÈ›ului ei, care a murit în 1946). Alexandra își terminase studiile de matematică în 1957 È™i împreună cu primul soÈ›, Ionescu Tulcea, matematician È™i el, au rămas în Statele Unite, unde fuseseră invitaÈ›i de către Universitatea Yale. Imediat după cutremurul din 1977, soÈ›ii Bellow vizitează BucureÈ™tiul, mama Alexandrei fiind pe moarte, internată la spitalul Elias. Alexandra era însă transfugă È™i nu i s-a permis să își vadă mama. ExperienÈ›a acestei vizite în care deja laureatul Premiului Nobel era urmărit de Securitate, precum È™i percepÈ›ia lumii cenuÈ™ii a dictaturii comuniste se vor regăsi în romanul "The Dean's December", apărut în 1982 ( "Iarna Decanului"- tradus în româneÈ™te, ca de altfel toate romanelor sale, de către Antoaneta Ralian). Romanul înfățiÈ™ează, în cea mai mare parte, fapte reale È™i personaje reale, ale căror nume au fost desigur schimbate. ExperienÈ›ele atât de insolite trăite de o marcantă personalitate americană, picată pe neaÈ™teptate într-un crud regim totalitar È™i într-unul din cei mai dezastruoÈ™i ani ai acestuia, i-au inspirat lui Bellow concepÈ›ia acestui roman. Nici această căsătorie nu a fost de durată, Alexandra Bagdasar-Ionesu Tulcea-Bellow, recăsătorindu-se mai târziu cu matematicianul Alberto P. Calderon. Bellow s-a căsătorit pentru a cincea oară, cu Janis Freedman, în 1989, de data asta nu a mai divorÈ›at! ÃŽn 2001 îi va apare romanul "Ravelstein", unde o atacă pe fosta soÈ›ie Alexandra si pe Mircea Eliade, pe care-l cunoscuse prin intermediul soÈ›iei lui de origine română (Alexandra era prietenă cu Christinel, soÈ›ia lui Eliade). Ultima distinctùie care avea să-i fie acordată reputatului romancier a fost Premiul pentru întreaga cariera, când, la festivitatea consacrată carÈ›ii new-yorkeze, gazduită de Biblioteca Publică a metropolei americane, celebrul prozator spunea ca este prea batrân pentru a fi afectat de asemenea lucruri. Pe 5 aprilie anul acesta a încetat din viață în apropiere de Boston, după ce-È™i părăsise oraÈ™ul de adopÈ›ie, Chicago, în 1993, printre altele È™i pentru că se săturase "să treacă pe lângă locuinÈ›ele prietenilor săi morÈ›i". De acum însă îi va întâlni pe toÈ›i. |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate