= Sensibila atingere a sufletului cu o lacrima... | Arthur H. [02.Oct.05 19:06] |
Amor de natura amor de viata, pitic te timti dar amorul in a ta inima e mai mare decit canionul... | |
= amuzant | Koala L`Impure [02.Oct.05 19:06] |
iata ca se mai poate scrie si "inspirat de natura". mesaj oarecum panteist. ingerii nu trebuiau sa lipseasca asa ca sunt aruncati in versul final. discurs liric patetic. "piticul" ala e ca nuca in perete. inversiuni stangace, pretiozitati inutile. nimic, deci. | |
= trist | Magda Cote [02.Oct.05 19:06] |
Eu va multumesc pentru atentia acordata acestor randuri, dar cu toata politetea tre sa spun: Da, domnule, inspirat de natura.. textul este panteist, asta imi era starea in acel moment. Cocotata fiind undeva deasupra unei cascade, cand slabiciunea fizica mi-a lasat doar contemplarea, asta am simtit: sa scriu.Cuvintele, pana-ntr-un punct veneau de dincolo de mintea mea...erau din universul entuziasmului. Iar cat despre ingeri... in acel timp se anuntau sa vina. I-as refuza si-acum, pe cuvant. Inversiuni stangace, spuneti... posibil... dar nu accept a cataloga trairea mea "nimic", cu atat mai putin a spune ca-s pretiozitati inutile... inutile cui? Nu au fost menite spre a folosi cuiva... As putea spune ca a le posta aici a fost o greseala; s-a intamplat sa descopar acest site, sa nu citesc poezie la metru ci mai degraba sa simt sentimentele altora... am indraznit a le afisa si eu pe ale mele, neavand pretentia de a numi poezie ceea ce fac eu, nu stiu, le-aș putea spune “exprimări”, dar risc o analiză nedorită…și-atunci, rămân a fi doar “trăiri prinse-n cuvinte” ... Dar e trist ca v-ati aruncat asa cu dorinta de a nimici...("nimic,deci") | |