| = nu | Rodica Vasilescu [09.Oct.12 17:25] |
| uite am remarcat azi pe site vreo 5-6 poezii care contineau metafore formate din "visului" sau "vis" sau "vise". restul textului mi se pare reusit, si cred ca daca as avea posibilitatea sa iti acord o stea as faceo ca o incurajare. primele 2 versuri dupa parerea mea sunt slabe, constructii prea simple care nu spun mai nimic in ciuda faptului ca deja lumea e obisnuita cu ele iar al doilea vers e pasiv, ca un balast.cu sau fara el ar fi la fel. in rest, mi-a placut suficient de mult incat sa ma hotarasc sa tin aproape. :) | |
| + poezia irinei merita citita | Anca Anghel Novac [13.Sep.04 23:29] |
| Exista o pasivitate a ideii in poezia ta, o lenesa incetinire ca si cum ti-ar fi teama, ca si cum ar exista o ezitare. Recunosc acesti pasi dati cu incetinitorul ca fiind ai... Dar "despre asta vom vorbi altãdatã". Pana atunci apele in care sa scalda poezia imi par umbrite de un alt zbor inca nenumit. O steluta din partea mea pentru invelisurile acestui poem. :) | |
| = claudiu si anca | Irina Iacovescu [14.Sep.04 16:45] |
| Claudiu M-a surprins comentariul tău. De aceea, o să-ti spun secretul acestui text: a fost de fapt un "pretext" pentru ultimele versuri.Titlul ar fi trebuit să fie un indiciu :). Anca Îți mulțumesc pentru lectură și pentru evidențiere. Intuiția ta a fost corectă :). Adaug: e ultimul poem, celelalte xx sunt deja pe site. Despre final (sau rest), altădată. Vorbim :). | |
| = Desclestare de ce creste | Andu Moldovean [16.Sep.04 19:05] |
| Irina, Marturisesc am petrecut astazi mai mult timp in pagina ta (cat am putut, oricum voi reveni) pentru ca am simtit nevoia sa-ti cunosc scrisul mai bine. Am observat o transformare neobisnuita, as numi-o chiar "inversa" decat cea la care m-as fi asteptat; anume de la simplu spre complicat. Si aceasta transformare parca a inceput cu "artus atak", continuand cu "tiamat" (unde se afla si motto-ul tau) pentru ca apoi sa vad in poemele tale recente o abundenta de metafore si expresii cvasi-stiintifice. Nu stiu insa daca poemele tale au fost scrise in ordinea cronologica in care ele apar postate si de aceea afirmatia mea este discutabila din acest punct de vedere. Dar mie mi-au spus mult mai multe lucruri de suflet poeziile tale scrise intr-un limbaj mai putin incarcat, se vede o simtire clara, o "viziune a sentimentelor". Mi-ar place sa mai citesc ceva scris de tine in acest stil. Poemul de fata, de pilda, ma confuzeaza, imi da "indicii" sau "extemporale" care ma indeparteaza in loc sa ma apropie; repet, este vorba de mine, stiu ca tu intelegi asta. Multumesc pentru "recreatia" poetica semnata Mia si la tot mai multe texte bune! Cu admiratie, Bobadil. | |
| = Bobadil | Irina Iacovescu [16.Sep.04 22:04] |
| Andu, Mi-a făcut mare plăcere să citesc comentariul tău, vizita ta în pagina mea a fost o surpriză. Îți mulțumesc. Într-adevăr, poemele au fost postate în ordine cronologică, nu te-ai înșelat. Evoluția însă e discutabilă, îți voi explica de ce. Maniera de a scrie-mi este influențată de autorii pe care îi citesc în mod regulat. Nu e vorba de epigonism, ci de o încercare de a împărtăși un alfabet pe care-l simt ca fiind comun, într-un anumit moment al evoluției mele. Cu toate acestea, simplitatea primelor texte nu reprezenta un stil, în sine. Cred că trăda mai degrabă o lipsă de lectură de specialitate. Textele de la "artus atak" încoace au fost un exercițiu, o încercare de a scrie și altfel. Încă îmi caut o "voce" a mea, sunt departe de a-mi definitiva un stil. Pentru asta este nevoie de multă muncă și, nu în ultimul rând, de talent. Inspirația se subînțelege :). În curând în trecere, pe pagina ta, Irina | |