| + incurajare | Rodica Vasilescu [09.Oct.12 17:25] |
| Ti-am citit textele postate si-am ramas cu o impresie foarte buna.Eu prevad niste sonete si mai bune in ciuda faptului ca de la unul la altul se contureaza un mic progres.Atat in lejeritate cat si-n stil, atat in relaxare a versului prin eliminarea balastului cat si prin evitarea rimelor fortate. Te-as sfatui sa scoti cuvantul "voma", sau cine stie, poate din cauza ca nu am mancat eu nimic si am baut doar ceai nu-mi prea place :) Dar sonetul este scris intr-o asemenea maniera si degaja o stare cam contrara ideei de "voma", insa voi citi si dupa ce o sa mananc sa vedem cu ce impresie raman :) Este un stil clasic, pe care multi incearca sa-l abordeze dar se lovesc mereu de versuri albe - nu e si cazul tau. Am citit textul si cu voce tare, curge frumos dar parerea mea e ca rima in strofa a doua ar putea fi ca si-n prima.Suna bine si asa dar cred ca ar putea suna si mai bine; oricum poti sa incerci separat sa vezi cum e.In general si eu fac la fel cand ma lovesc de rima desi scriu folosind-o in astfel de contexte destul de rar. Steaua este pentru text dar e-n acelasi timp si o incurajare :) Spor la inspiratie si sa te scrii pe tine! clau:) | |
| = clasicism misto:) | George Nasturica [22.Mar.04 22:40] |
| Versificatie impecabila, rima perfecta, lecturarea acestui text te face sa-l mai citesti o data ca sa-l intelegi mai bine:) | |
| = "s-a pierdut o clipă fără vlagă..." de Adrian Munteanu | Farcău Pavel [22.Mar.04 22:46] |
| dacă e să mă impresioneze ceva pe lumea asta, ei bine...acesta e timpul pe care d-le Adrian l-ați sur-prins excepțional, sunt puțin gelos pe aceste două versuri, care m-au făcut să uit pentru o clipă de mine însumi, cred că am gustat pentru o clipă din aroma acestor ceasuri:"Aceasta e a orelor aromă,/Când s-a pierdut o clipă fără vlagă,"...plus că în ultimul vers mă regăsesc pe deplin...ce mai, aceste versuri își merită acea steluță sper să ne mai citim...... | |
| = Sunt onorat | Adrian Munteanu [23.Mar.04 11:09] |
| Claudiu, Multumesc pentru aprecieri, pentru comentariul pertinent si eficace. Avem nevoie de asa ceva. Evident ca totul este perfectibil si daca nu ar fi asa, abia atunci ne-am putea ridica semne de intrebare. Sper ca vei observa - daca vei mai avea aceasta curiozitate si bunavointa - ca drumul meu va fi lung, cu cate un sonet in fiecare zi. Important ar fi sa nu scada calitativ, ba dimpotriva. In privinta rimei din strofa a doua, e posibil sa ai dreptate, dar, din pacate imi doresc sa respect forma impusa de aceasta specie, iar ea, in cazul sonetelor autentice, modifica alternanta rimelor in strofa a doua fata de prima. Fiind nou, am intrat si eu abia acum in dreptul textelor tale. Nu sunt dintre acei care lauda daca sunt laudati, dar nu pot sa nu remarc exceptionala infuzie de firesc si ludic, cu un final de un inedit al expresie de-a dreptul dezarmant, ca in " Ce-ai facut cu viata mea Psyheeeee". In "Fortuna labilis" exista o idee poetica de o asemenea vigoare, incat se poate transforma in precept moral :" a sta la rand in statie pentru tinerete." In asemenea conditii sunt onorat ca ti-ai gasit timp si pentru mine. Adim | |
| = o s-o citesc ,si-o s-o citesc pana voi deschide acele orizonturi | Un Inger [26.May.04 18:12] |
| uneori fragilitatea asta imi inchide multe orizonturi... | |