| = "amici ce nu-ti mai bat in usa" ...doar asta Nu | Farcău Pavel [30.Mar.04 22:34] |
| "O sa va-ngrop odata in tarana!", e incredibil acest vers, spus ca o întregire a ceea ce a fost prezentat mai sus, mi-ar place să mă văd și eu îngropînd totul cu mîinile mele, apoi să le arunc, să privesc și să tac....cum cresc buruienile nepăsării pe ceea ce n-am avut niciodată, dar am pierdut....cît de mult îmi plac poeziile care taie adînc pînă în măduva conștiinței.... | |
| = iz de tristeti toparcene | Mihaela Maxim [25.May.04 12:09] |
| "De glasuri care-n somn mereu te striga De amintiri care incep de friga... O sa va-ngrop odata in tarana! " Ma bucur macar glasurile si-au adus aminte nasterea sperantei...amintiri care trezesc la viata rezolvare excelenta, dupa atata induiosare, un NU hotarat 'fara iubirii'! place | |
| = imagine virtuala geamana | Ena Cocor [03.Mar.05 03:09] |
| Oh, parca m-ai facut sa ghicesc ca umbra simtirilor tale intra in mine furisandu-se titptil peste ce as fi dorit si eu sa exprim, asa ca o imagine virtuala geamana a realitatii mele, deci simt poezia de aici ca pe o foarte sugestiva evocare a unui trecut ce a umplut deja paharul prezentului, trecut pe care pari hatarata sa-l ingroapi in tarana, asa incat, eliberata de povara lui, sa-ti poti continua drumul de maine cu un nou inceput. Buna alegere! Poezia e profunda. "De amintiri care incep de friga", aici insa cred ca ai gresit cand ai scris. Acel "de friga", poate ca ar fi trebuit sa fie "sa friga" Toate bune! | |
| = Am dorit a vă apela | Liviu-Ioan Muresan [20.Apr.09 23:39] |
| pe adresa de maill. Doream să vă întreb ce ar trebui să fac pentru creșterea nivelului. Nu doresc să fiu rău, asemeni unei căpușe, de aceea păstrez distanța cu speranța unui răspuns. Am văzut că v-ați implicat în aceste zile. Poate mă lămuriți și pe mine. Respect orice decizie, știu că e aglomerat aici. Nu doresc a deranja. LIM. | |
| = eugenia-elan | Nache Mamier Angela [21.Apr.09 18:20] |
| "fara dragoste nimic nu e"-poem drept,direct,transant,plin de suflul unui elan poetic fraged si pur,autentic | |
| + eu fac un pas tu faci o stea | silvia caloianu [02.Jan.11 13:46] |
| sentiment si trairi general umane, general valabile... expresii de forta, de la primul si pana la ultimul rand (adica, de la iminentul drum spre viata si pana la amintirile fierbinti-fierbinti, mereu fierbinti, pana sa ajunga in tarana, cu tot cu noi, nu?). dureros de frumos: "eu fac un pas tu faci o stea eu deschid un ochi tu chemi ploaia eu desenez o cruce tu mi-arăți infinitul eu fur din lumea ta tu ridici din umeri" trec anii, se aduna amintirile-retrairile... si, cat mai sunt fierbinti-fierbinti, dincoace de tarana, hai sa mai scriem, mai scrie, Nia... | |
| = ups | Eugenia Reiter [02.Jan.11 14:02] |
| ups, de acum 7 ani și ceva:) încă nu scăpasem de o anumită amintire, a mai durat ceva până să... cred că n-aș putea să mai scriu așa sau cine știe de scris, scriu, atât că nu postez. cu siguranță voi primi foarte puține comentarii sincere. în rest, unii se vor răzbuna, alții vor fi politicoși:) Silvia, mulțumesc mult pentru dezvelire. surpriza | |
| = uau - exista lumina si fara planetele arse din noi | Anni- Lorei Mainka [02.Jan.11 14:54] |
| sa stiti ca m-a bucurat sa citesc acest poem in care amintirile frig si se simt trairi, se aude suferinta si dorul de viata eh, si cind ma uit este un autor care vai de cind nu l-am mai citit pacat, sa stiti ca scriati Bine..... la multi ani | |
| = Anni | Eugenia Reiter [02.Jan.11 15:01] |
| Anni, e un text foarte vechi. dacă vrei să mă citești, găsești alte zeci de texte în pagina mea:) nu am zis că nu mai scriu, am zis că nu mai postez. Silvia, tu nu ai avut de lucru să dezgropi textul ăsta prăfuit:) | |
| = "eu fur din lumea ta / [iar] tu ridici din umeri" | silvia caloianu [02.Jan.11 16:45] |
| a, eu nu stiu cum de mi-a scapat mai inainte! e un text care nu merita sa stea prafuit si inca fara stea! ia recunoaste: nu cumva ti-am mai lasat stea vreodata si tu ai ascuns-o? dar poate ca numai am vrut... m-am emotionat si am tacut? as fi vrut sa fi spus eu asta, inaintea ta (pentru ca am simtit asta, de atatea ori!): "eu fac un pas tu faci o stea eu deschid un ochi tu chemi ploaia eu desenez o cruce tu mi-arăți infinitul eu fur din lumea ta [iar] tu ridici din umeri" | |
| = . | alexandru moga [15.Apr.14 15:10] |
| vezi de ce inchid comentariile? se gasesc tot felul de indivizi care n-au ce face eu te sfatuiesc sa-ti inchizi commurile ce era in 2003 nu este in 2011 nu-l baga si pe asta la offtopic ma oftic de mor | |
| = Nebuloase | Gheorghita Ionescu Eugeniu [03.Jan.11 07:54] |
| "Eu fac un pas, tu faci o stea.." Iubire, mai degraba mistica.Poate, prin daruire totala, neconditionata, depersonalizare cu "smerenie"."Intre cer si pamant el aprinde lumanari" Din nou se sacralizeaza. Granita dintre divin si hiperadoratie interfera. Se poate gresi in interpretare, poate ca asta se si vrea. | |
| + tarziu | florian stoian -silișteanu [15.Apr.14 15:02] |
| mi se pare ca nu este departe nunta de semne.se aud claxonand nuntasii cei cu plosca din care zgarcitul lumii a sorbi dansul pentru ultima data. nu randuitzi dumneavoastra insetatului setea din urma. e aici o lacrima adolescentina din care trageti pe ascuns din care sorbiti. as spune ca lacomia este setea din care Domnul a baut lumii! -aș ucide iubirea din mine de n-aș ști că drumul spre viață trece prin brațele tale- macar pentru atat ...si ...eugenia reiter merita sa aprinda curcubeul in oameni | |
| = . | Costin Tanasescu Stefanesti [15.Apr.14 15:51] |
| Fantastic, această poezie parcă este scrisă ieri. Sau azi. sau mâine. Timpul nu a avut niciun efect nedorit asupra acesteia. Prospețimea permanentă este poate prima condiție ca un text să rămână și avem aici dovada. Un poem în care au loc iubirea, durerea, puțin din Dumnezeu și amintirea. Acest vârtej de sentimente ne amețește și paradoxal în această beție ne aduce aminte că suntem oameni. Și mai ales sfârșitul(ultimele două versuri) ne aduce aminte că suntem oameni... | |
| + eugenia -sobru,simplu | Nache Mamier Angela [16.Apr.14 10:27] |
| un poem care intersecteaza modele, intra într-un fel de bilant artistic si rezista ,caci emana dintr-un glas interior sincer ,nuantat cu fraze -cheie care exprima general-umanul,planeta fierbinte a simturilor,axiome în care ne recunoastem :aș ucide iubirea din mine,să uit de glasuri care-n somn mereu mă strigă,eu fur din lumea ta/tu ridici din umeri...simplu,concis,sobru cu unele exaltari,dar vocile dragostei sunt impenetrabile ...bonne continuation ... | |
| = și da | Eugenia Reiter [16.Apr.14 11:10] |
| ce de (mai) aduceri aminte:) textul e din 2003. iată, sunt 11 ani de când... vă mulțumesc, dragilor, pentru reveniri. o zi cu soare să aveți nia | |