| + cu orga | Motoc Lavinia [16.Jun.03 18:52] |
| Acum daca tot am dat iama in gandurile tale, fara sa intreb in prealabil: - Primiti colinda? o sa si intru, pe langa zid, pe langa umbra mica mica, asa. | |
| + un carusel de senzatii (dominique) | Anca Veronica Anghel [16.Jun.03 20:21] |
| "Iar nopțile, -aaa, nopțile- Ce carusel de senzații, De povești cu aripi mari " Deosebita poezia ta, "un carusel de senzatii". Dar ultima strofa, "-aaa" ultima strofa este bestiala. Felicitari ! Anca (Dominique) | |
| + Nic | Liviu Nanu [16.Jun.03 23:18] |
| arunci o umbra tare mica pentru ca si tu esti mica. Poezia insa e mare. Cum naiba ai scris-o ca uite, parca incep sa ma inverzesc si eu de ciuda? Sau e boala care se ia? | |
| = inca o stea | Dan Mitrut [16.Jun.03 23:39] |
| dupa enumerarea de imagini din primul segment al textului, unde ideea de anatomic e foarte vie, dar nu ca o presxriptie a materiei organice, ci ca sugestie a colindarii in launtru, urmeaza tonul forte al extazului: risipirea prin ore, noptile cu aripile mari, falfaind ale povestilor, incat mi se pare o apropiere mai mult de mistic decat de carnal misterul acestor nopti. poate o un semn de excamatie, ar fi transformat emotia amintirii intr-o prezenta mai vie, la finalul acestei parti... din nume au ramas doar vocalele. consoanele dor uneori si impiedica radacinile sa se implante in ce a ramas din fiinta: un zid in ruina, reflectand o umbra tare mica. remarc si eu versul final, care pare sa incununeze evolutia metaforei, de la epitetul simplu si metaforic apoi din prima parte, la metafora de ansamblu, finala, a copacului ce nu mai poate arunca o umbra falnica in preajma unui zid de ruina. ce sa zic, un text de rara sensibilitate care-si merita aprecierile. MAGUL | |
| + in tacere | Mihai Leoveanu [17.Jun.03 00:37] |
| Diafana disolutie intre realitate si posibil. Poezia asta trebuie citita langa un zid in ruina spre care aruncam zarurile (mereu rotunde) ale consoanelor. In tacere. Si umbra creste. | |
| = interesant... | Adam Alin Dacian [17.Jun.03 01:36] |
| Din umilul meu punct de vedere poezia se vrea modernista si alba. Dar nu ai atins abstractul asa cum ti-ai propus si ai schimbat subiectul destul de rapid. Nu incerca sa redefinesti ovoidul ou, caci ai sanse sa te rastorni... In rest " mere la tara". | |
| = un cer de stele | Adriana Mihaita [17.Jun.03 02:00] |
| Un carusel de senzatii au trecut prin mine citind poezia ta. Mi-au placut in mod deosebit ultimele cinci versuri din prima strofa, sunet de ape marunte,orga de ganduri, ciripit de pasari/in manunchiuri; si felul in care te rasfirai printre ore, zilele, apoi noptile, ce carusel de senzatii, de povesti cu aripi mari/falfaind usoare printre pomi; Iar despre ultima strofa, nu pot sa spun si eu ca e bestiala, dar mi-a placut mult poezia ta. stelute si de la mine...(nu le gasesc pe calculator), dar sunt acele stelute pe care le-am vazut astazi aprinse, trecand pe langa cadetrala, in drum spre serviciu, licurici... | |
| = multumesc | Nicoleta Stefanescu [17.Jun.03 11:59] |
| Va multumesc tuturor pentru vorbele voastre. Pentru colegul de suferinta care semneaza Adam Alin Dacian:nu am vrut sa redefinesc oul, ma gandeam doar la osteoporoza :0) | |
| + Nico mica-mica | Vlad Ioan Mirescu [14.Feb.04 17:03] |
| Eu stiu una si buna ca gaina mica face oul cel mai mare. Am vazut prepelite cat oul pe care il fac si truti de sase ori mai mari decat un pricajit de ou. Iar poezia aceasta este mare-mare tu fiind mica-mica. Poate ca de la osteoporoza ti se trage. Eu vad ultimul ce au vazut mai marii mai devreme. Ca dincolo de peizanismul pe care unii il au in sange dar nu-l recunosc ca sa nu ajunga probabil sa faca moarte de om ca Ion pentru o palma de mormant Nic are deja un stil, pe care nimeni nu il mai poarta pe aici. Este candida, sincera si mica-mica. Bogdan Geana P.S. Oare iti dai seama ce bine e ca existi? Bogdan Geana | |
| + Nico | Tudor Negoescu [17.Jun.03 12:26] |
| Versuri bune de pus la rană, un balsam diafan de cuvinte pus pe rana sufletului nostru agresat de vulgaritățile cotidiene. Am uitat numele tău dar nu te pot uita pe tine, Nico... | |