| = pentru voi, tort cu mere glazurate | Trandafiras [21.Apr.03 15:41] |
| Horia, mi s-a pus un nod în gât citind rândurile astea. Tare aș fi vrut să fac parte din "secta" Colibri :), așa, ca să-i fie uimirea totală doamnei de la caseria Grădinii Botanice. Oricum, mă bucur pentru voi! Sâmbătă după amiază, la ora când împărtășeați împreună bucuria poeziei, eu făceam un tort pentru băiețelul meu și mă gândeam la voi. Aș fi vrut să mă pot teleporta acolo, cu prăjitură cu tot și cu suflet. Nu-i nimic! N-au intrat zilele în sac și nici Clujul nu-i așa departe. Ne vom întâlni! | |
| = colibri la cluj | Vamesu [21.Apr.03 15:43] |
| frumosi oameni mai sint si pe la voi. poate voi ajunge sa va cunosc acolo in gradina botanica. intimplarile acestea au intr-adevar semnele unei minuni. sa va mai poeziti ca va sta tare bine! | |
| = FELICITARI!!! | lapislazuli [21.Apr.03 18:18] |
| FELICITARI!!! Ma bucur mult pentru voi... Si sper sa ajung sa va cunosc si eu. Sub vasc, fie... :) | |
| + selectare dupa oras | RaduLucian [21.Apr.03 19:25] |
| va felicit din nou si sper sa continuati aceasta noua traditie. ca sa va ajut un pic in aceste initiative am adaugat o optiune pe care o gasiti la atelier. "selectare autori dupa zona geografica". si, mai simplu, din pagina unui autor (sau pagina proprie) click pe orasul de resedinta. deocamdata atat, pe viitor un forum separat si "semi-autonomie" prin "pseudo-cenzori" pe zone geografice si o rubrica separata de editorial pentru evenimente de acest gen. | |
| = . | Filip [21.Apr.03 19:28] |
| presarat de emotii jurnalul tau de bord!sau mai degraba presarate de jurnale emotiile tale. frumos ca reusiti sa "coagulati" impreuna in intalniri de taina minunea faptului de a scrie. ma inclin!... cine stie! oi ajunge si eu pe-acolo, doar asa ca tort al Trandafirasului! hi-hi felicitari inca o data! | |
| = Jocul continua | Gavroche [21.Apr.03 21:38] |
| Nu stiu cum as fi putut descrie mai bine ce s-a intamplat sambata in Gradina Botanica decat ai facut-o tu. Cu totii am simtit starea aceea de unitate in libertate. Stim, mai sunt multe de facut, mai sunt multi de venit, dar gustul acesta al inceputului, al descoperirii unei lumi si mai ales al descoperirii faptului ca ea nu este accesibila doar unei elite, ne va ramane o eternitate in suflete. Da, barierele dispar, zidurile se sfarama, distantele, oricat de mari, se reduc. E un Game extraordinar, in care nimeni nu pierde, dimpotriva, jucandu-l, cu totii devenim mai bogati. Va multumesc tuturor, pentru tot. | |
| = emotii traite la patrat | bianka [22.Apr.03 04:05] |
| felicitari horia pentru editorialul in care mi-am regasit emotiile traite atunci. si celorlalti va multumesc ca sunteti alaturi de noi prin comentariile voastre. cine stie, poate o sa ne cunoastem pana la urma si cei mai indepartati unii de altii. | |
| = ImbratisatoPrelungirea | GAP [22.Apr.03 17:31] |
| Mai sa fie! Am movilite pe piele...Auzi tu lucruri sfinte: gradina botanica, frigul la Cluj si ceaiul...Ce mare ingereascobucurie ma impresoara...Ce frumos trebuie ca s-a fost! Musai sa ne prindem si noi sufletul si inima o data...Ca opricum se vine primavara de vara si oricum la gradina botanica nu stie nimeni de tacere...mai oameni buni lasati stangerile de maini pentru pinguinii care nu se pot imbratisa si pupa!!! | |
| = Clujul, cu bucurie! | RRostas [22.Apr.03 20:35] |
| Acum cativa ani o prietena mi-a propus sa mergem de ziua Sfintei Maria (15 august) sa vizitam impreuna manastirea Nicula. Cunosteam celebrele iconite pe sticla, incercasem si eu sa pictez cateva dupa model, dar nu fusesem niciodata la Nicula. Cu toate ca era chiar aproape de Cluj. Si se mai stia ca exista acolo o icoana a Maicii Domnului facatoare de minuni. Icoana care lacrimase, pe care cei care ar fi atins-o ar fi avut parte de bucurii, vindecari (protectie divina), etc. Da, am zis, hai sa mergem. Dupa un lung pelerinaj pana la manastire, timp in care am tacut si ne-am gandit fiecare la ce a crezut de cuviinta, am ajuns la Nicula, manastirea inconjurata de sute, poate chiar peste o mie de oameni (nu stiu sa aproximez). In finalul predicii am stat cateva ore pana au intrat primele valuri de credinciosi in manastire sa atinga icoana. Prietena mea isi dorea sa ajunga acolo si bineinteles si eu, asa ca am stat cateva ore intr-o mare inghesuiala la o coada interminabila. In fata altarului erau doi gardieni care opreau si triau "gloata", un rand supradimensionat de oameni din toate regiunile tarii, dornici de a atinge vestita icoana. Era un august torid, chiar si inauntru se simtea lipsa aerului. Dupa doua ore de inaintat spre altar am ajuns in sfarsit acolo unde randul de oameni se subtia. Mai aveam un pas si m-am oprit. -Ce faceti acuma? Va opriti? Blocati drumul? Haideti, e randul dumneavoastra, m-a incurajat un gardian. -Nu. Eu nu merg. -Cum adica? Ramaneti aici? Haideti! -Nu. Nu cred ca merit. -Nu se poate. Sunteti nebun? Ati stat atatea ore la coada si acum nu vreti sa atingeti icoana? -Nu. -Asa ceva n-am mai auzit. N-am mai vazut. Uite ca se duce. Domnu' macar luati de aici... Domnu'... Voi participa cu mare drag la cenaclu si ma bucur sincer ca se petrece asa ceva si in dragul meu oras, Cluj-Napoca. Deocamdata nu pot. Sufleteste sunt alaturi de voi. | |