| = poezie vizuala... let's see! | Anaid Siana [09.Jun.07 20:06] |
| Vad poezia asta ca pe o eliberare de ceva ce a devenit greu de suportat, ca o indepartare de trecut, de ceva dureros, dar care inca nu a disparut. Purtam inca "inele de amintiri "... Si totusi exista si un dor printre versuri, un dor prea dureros pentru a fi suportat de cineva gingas. Imi plac foarte mult versurile "buzele unse cu spoiala minciunii se împreunează trist", "în oglindă văd sufletul rătăcit de la colțul străzii/sub haine se chinuie un trup mic cioplit în sticlă", mi se par foarte sugestive si pline de incarcatura emotionala! Cu prietenie, Diana | |
| = Dragă Diana, | Florina Vîntdevară [10.Jun.07 09:45] |
| așa este, precum spui. Poezia defulează amintiri și menține nostalgia pentru "cândva". Ce trist că nu avem puterea de a reînvia trecutul!mă bucur că ți-a plăcut. aștept și critici constructive când e cazul. te pup | |
| = aidoma | Ioan-Mircea Popovici [23.Jun.07 14:38] |
| s-a nimerit sa fiu prea obosit de sanzaienele de la Histria. de aceea, acum intru pe scurtatura. voi reveni asupra poeziei cand ma simt in Tympul meu.... deocamdata, din si despre comentariul tau zic: trecutul nu se reinvie si nici nu se retraieste. el se traieste aidoma... aici ai puntul pe i: nu sunt făcută pentru mine în oglindă văd sufletul rătăcit de la colțul străzii din aceasta, toate celelalte consecinte... momentul adevarului: sunt zidul pe care nu-l vrei a trece buzele unse cu spoiala minciunii se împreunează trist sunt carnea pe care-ți place s-o iei mic dejun refuzul fara echivoc, despartirea: ia-ți păpușa pe care o venerezi și pleacă cu ea în dinți.......... certitudinea: a mai rămas doar micul dejun... iti spun eu: tu crezi ca-i putin lucrul acesta? pana la fericire nu mai e decat un pas... numele tau este poezie.... evident ca si viata va fi masurata-n metafore... | |
| = eu-micul dejun | Florina Vîntdevară [28.Jun.07 15:57] |
| multumesc pentru comentariu...asa este, trecutul ramane sub haina sa prafuita, fara posibilitatea de a sterge sau adauga nimic. un mic dejun obisnuit este ce se poate mai frumos intre "eu" si "tu" un mic dejun in care zace doar "eu" este cat se poate de dureros si regretabil de aceea se impune despartirea :) | |