| = mergeti domne pe epigrame si catrene ca e mai bine | Dan Cârlea [24.Aug.06 09:46] |
| este prima epigrama pe care o citesc in pagina acestui autor si spun ca este foarte reusita. nu stiu de ce nu mergeti mai mult pe acest gen, in asta vad ca sunteti talentat si sunt multi oameni foarte buni in asa ceva pe aici : sorin olariu, elena malec, ion diviza, cioaca genuneanu si mai sunt si altii | |
| = dosariadei cu dragoste | ciurtin octavian sergiu [24.Aug.06 11:24] |
| E trist când “ operează” omul Prin lecturi particulare N-ar fi existat nici commul Doar citindu-l prin dosare... | |
| = 97 | Jianu Liviu-Florian [24.Aug.06 13:06] |
| Epistola 97 catre sfatul orasului Tiana scrisa in anul 372 Dumnezeu, care descopera adancimile, si da pe fata dorintele inimilor, a dat si celor smeriti putere sa inteleaga si uneltirile cele greu de explicat pentru unii. Caci nimic nu ne-a scapat si nici n-a ramas ceva ascuns din tot ce s-a savarsit. Noi, insa, n-avem ochi si urechi pentru altceva decat pentru pacea lui Dumnezeu, pentru toate cate ne duc spre ea. Iar daca altii sunt puternici si mari si se incred numai in ei insisi, fireste ca noi, care suntem nimic si nu suntem vrednici de nimic, nu ne vom face despre noi o astfel de parere, incat sa credem ca am putea consolida situatia daca am trai in izolare, pentru ca stim sigur ca avem nevoie de ajutorul fiecaruia dintre frati mai mult decat are nevoie o mana de alta. De altfel, chiar din clipa in care ne-a zidit ca trup, Domnul ne-a aratat cat este de necesara oamenilor comuniunea. Cand ma gandesc ca un madular nu-i in stare sa se ajutoreze cata vreme e despartit de celalalt, atunci cum sa cred ca in treburile vietii eu ma voi multumi numai cu serviciile prestate de mine insumi? Nici un picior nu poate umbla singur daca nu se sprijina pe celalalt; nici un ochi nu poate vedea limpede daca nu sta in legatura cu celalalt, daca nu se fixeaza impreuna cu celalalt asupra obiectelor vazute. Auzul e si el mai clar cand percepe vocea cu amandoua timpanele urechilor, iar pipaitul e mai sigur si el cand se face cu degetele unite. In general, nimic din cate vedem implinindu-se atat in lumea firii, cat si in a celor facute cu voie libera, nu se realizeaza fara participarea celorlalte. Chiar si rugaciunea, atunci cand nu are mai multi partasi, e cu mult mai slaba decat cea savarsita impreuna cu altii, caci si Domnul ne-a fagaduit ca va fi de fata in mijlocul a doi sau trei credinciosi, acolo unde acestia cheama numele Lui in gand. Insasi iconomia mantuirii a luat-o asupra Sa Domnul, ca sa impace cu sangele Lui cele pamantesti cu cele ceresti. Pentru toate acestea sa dorim ca zilele cat vom mai fi in viata sa fim pe pace si sa cerem ca si la sfarsit, cand vom inchide ochii, lucrul sa se savarseasca tot in pace. Pentru aceasta pace m-am hotarat sa nu crut nici o oboseala, sa nu spun sau sa fac ceva nevrednic, sa nu ma sperii de lungimea calatoriilor, sa nu ma dau inapoi de la nici o oboseala, numai pentru ca sa ma invrednicesc si eu sa am rasplata facatorului de pace. Si daca va veni cineva dupa mine pe acest drum, urmandu-ma ca pe un conducator, aceasta va fi pentru mine cel mai bun si drag lucru. In schimb, daca o va apuca pe drum contrar, sa se stie ca eu nici atunci nu-mi voi schimba hotararea. La ziua rasplatii fiecare va ajunge sa-si recunoasca singur roadele faptelor proprii." Sfantul Vasile cel Mare | |