Comentariile membrilor:

=  atenție la pista 6! aterizează adam și eva!	dan mihuț [22.Jul.06 10:31]
am luat imediat în vizor luciferismul tău, adam și evă! cred că, dincolo de ironia ce-ți atinge ludicul textelor, parcă se întrezărește amarul piloților care nu se pot ține tot timpul în aer, în edenuri ale grației existențiale. chiar dacă și pe-aici mai întâlnim pescăruși johnatan living-stone iar parașutismul e trist și redundant, eu zic că ai țesut bine textul ăsta. îmi plăcu. o întrebare aveam. voi din ce-ați mai mușcat?
=  ioana barac	florin bratu [22.Jul.06 11:41]
“Ca și cum nu ar fi fost bine dar era ca și cum era perfect” / versul ăsta cred că mai trebuie uns cu ceva ceva ulei că scârțâie un pic cam tare (poți păstra idea și într-o formulare mai fericită cred). Nici de construcția cu alăptatul și calea lactee nu știu dacă aș fi uzat, ea conferind un aer prăfuit strofei mai degrabă. Finalul s-ar putea să iasă, deși riscul la care se supune este acela de a stârni un zâmbet (nu neapărat amar), el având, îmi imaginez, altă funcționalitate acolo.
=  ...	ioan peia [22.Jul.06 13:22]
"Era acolo când treceam peste căpițele cu vedere la stele", face cât o sută de rânduri explicative. o poezie adevărată. magna cum laude.
=  Atentie, aterizeaza Barac!	carmen mihaela visalon [22.Jul.06 13:43]
In sfarsit, domnul Peia lauda un vers si o poezie buna. Ai avut tu altele si mai bune, dar, nu ca sa-l critic pe Ion, am intrat eu pe pagina. Am venit cu o intrebare. Ce inceasma: "Ne cresc ascensoare în plămâni" si cu o rugaminte, sa schimbi acel "chioras". Prea aduce cu privirile aruncate de cei stapaniti de Iblis. Si acum, daca tot sunt prin zona, hai sa te si laud pentru versul meu preferat care surprine perfect prezentul continuu, adica timpul in care din zbor ne-ma nascut, in zbor ne vom intoarce. "ACUM este ATUNCI era așa cum trebuia să fim noi în zbor" si pentru constructia imagistica inceputa cu: "Prindem rădăcini ne cresc ramuri coarne coroane falusuri" pe care-asa cum am spus- o ratezi in zona pungilor de aer. PS: Inainte sa plec, am mai citit inca o data ce ai scris. Un vers nu este cf. cu realitatea. Daca cresterea falusurilor ar fi atat de usor de realizat, am trai intr-un univers cu in care fiecare pridus ar fi protejat de drepturi de autor. Din nefericire, aparitia feminismul a precedat, aparitia vibratoarelor, intr-un proces legic, in care era nevoie de ele si de rvenirea la matriarhat pentru ca disparusera falusurile.
=  vesnica erata, sau de ce sunt ma angajez dactilografa	carmen mihaela visalon [22.Jul.06 13:48]
In care fiecare produs, nu "cu in care fiecare pridus" feminismului, nu eminismul revenirea, nu rvenirea
=  in zbor am venit sa raspund...	ioana barac grigore [22.Jul.06 14:49]
...caci tare mi-e teama ca panseul de marochinarie a lui hose va lua la hits continua mea calatorie aeriana... :) am citit cu atentie, m-am bucurat ca m-ati luat la rost si ca nu a trebuit sa ma straduiesc sa gasesc alte intelesuri in ce ati scris. poemul este vechi, este prafuit cumva, face parte dintr-o alta epoca (presupun ca se vede). voi interveni, probabil, in text si va voi raspunde separat, fiecaruia, ceva ma tarziu.
+ Inventivitate debordantă!	mircea florin sandru [22.Jul.06 16:07]
Acesta este, după părerea mea, unul dintre cele mai bune poeme postate în ultima vreme pe "poezie.ro". Inventivitatea debordantă, insolitul imaginilor, fluența discursului liric, puterea de a "rupe" sensurile cuvintelor, profunzimea viziunilor mă îndreptățesc, fără a lungi prea mult comentariul, să consider că am avut privilegiul să citesc un text de reală valoare. Felicitări!
=  Avion cu motor ia-ma si pe mine in zbor!	carmen mihaela visalon [22.Jul.06 16:24]
Of, of, of, pana si poeziile tale prafuite sunt trecute de cunoscatori la capitolul: "magna cum laude". Mor de invidie, dar ma si bucur cand scara valorilor este resuscitata:)
=  carmen, daca esti asa de invidioasa...	ioana barac grigore [22.Jul.06 16:42]
...de ce nu ma lasi sa te critic la sange si la os, la minte, suflet si... literatura, pe pagina ta?! unde sunt poemele tale cele noi, unde sunt ele sa le iau la bani marunti? hai sa te vad cat esti de curajoasa. azi sunt in mood de taiat, dupa ras, tuns si frezat. in ceea ce-l priveste pe mircea, trebuie sa recunosc cu mana pe cord ca stiam ca ii place textul din alt context si, ca atare, in mod deliberat l-am postat azi, aici, ca nu mai suportam atat de multi centimetri de poeme fara stele galbene si recunoastere. :)
=  mircea sandru, domnule...	ioana barac grigore [22.Jul.06 16:49]
...am avut senzatia ca nu vei mai trece pe la textele mele curand, sincer vorbind. si asta datorita faptului ca reusesc, fara efort, sa raman campioana mesajelor incalcite. cred ca stii la ce ma refer dar si eu, la randul meu, stiu la ce te referi. ma onoreaza prezenta domniei voastre aici. ma voi intoarce la locul faptei cu covorasul si papuceii in mana si voi facee si poezia televiziunii, pentru ca merita. profesionistii stiu de ce... tanti auguri ar zice altcineva decat mine...
=  parere	Ionut Caragea [09.Mar.07 16:55]
versul 6 strofa 1 este total aiurea ai o obsesie pentru falusuri si cartite, aceste cuvinte sunt des intalnite in poezia ta, un cititor avizat ar trebui sa remarce acest lucru ori sapi, ori construiesti custi, ori zbori, ar trebui sa te hotaresti asupra cadrului poeziei, sa fie o armonie totala cu titlul, in strofa a doua te pierzi, devii oarecum haotica totusi, textul are un feeling, un patos care conteaza foarte mult, textul este sincer, fara prea multe exagerari ai si imagini bune, colegii le-au evidentiat i-as recomanda domnului Sandru, membru in USR, sa citeasca cu mult mai multa poezie pe siteul asta inainte de a da verdicte si sa analize cu atentie "cofrajele" cuvintelor, sa faca un pic de risipa de idei critice, chiar cu riscul de a lungi comentariul, astfel va creste prestigiul dansului si implicit al USR numai bine
=  LTN:Poemele mele cele noi sunt in timpul si pe pagina Ta:)	carmen mihaela visalon [22.Jul.06 18:28]
Mai draga, Daca esti in mood si vrei sa critici hai ca-ti postez ultima mea poezie: Cantarea Cantarilor. Motto: Ca o gazelă e iubitul meu sau e ca un pui de cerb; iată-l la noi pe prispă, iată-l privește pe fereastră, printre gratii iată-l se uită(*2.9) Ningea violet peste moara de vânt, măcinând carnea cuvântului, scrâșnea piatra nopților până când orele, de șapte ori câte șapte, se desfăceau în lumina sângelui răstignit, Facă-se mie după voia Ta(!), șoptea Mireasa, strigau fecioarele neînțelepte: Cineva să alerge în piață, să cumpere ulei, să cumpere deo-parfum, să cumpere haine și sulemeneli chiar acum! Așa strigau ele în cor, acoperind pământul cu spiralate straturi de ozon Step by step Ca o ninsoare mov peste o moară de vânt la ușa iatacului Cobora mirele. Knock-knock (!): El m-a dus în casa de ospăț și sus drept steag era iubirea(*2.4)
=  precizare-offtopic	carmen mihaela visalon [22.Jul.06 18:32]
Poti sa ma critici si pe g-mail, adresa o ai:)
=  carmen, te critic io!...	ioan peia [22.Jul.06 19:39]
ai făcut studiile teologice la călugării... capuccini, de lângă cafeneaua gării, de ai început și tu cu cântările alea ale cântărilor? vezi că textele cele dă dămult au fost aprobate, hăt, de către concilierii de la începuturile bisericii orto, așa că nu văd motivul pentru care tu le mai reproduci aci, în variantă teleolirică...
=  Ioan Peia,	carmen mihaela visalon [22.Jul.06 19:49]
Langa cafeneaua garii, am facut studii de caz, inainte sa inceapa sa ninga si sa inteleg ca daca dragoste nu e nimic nu e, ajungem sa aterizam fortat:)
=  a ramas ca in... gara!	ioana barac grigore [22.Jul.06 20:47]
dan, unul din altul am muscat si amandoi din "dust" (altii care au facut asta, iata...!). ma bucur mult ca ti-a placut lirica mea. chiar asa, de cand iti palc tie astea...?! ioan, incantata de apreciere. ma invatasem cu inversul... multumesc! florin, cu primul vers sunt de acord ca suna alambicat, dar cel cu alaptatul nu stiu daca este cu adevarat prafuit... nu glumesc cand te intreb daca nu crezi ca s-a putea sa fie doar o perceptie data de faptul ca laptele poate fi si... praf? carmen si ioan, vad ca de prezenta mea nu prea mai este nevoie acum ca ati reusit sa intrati intr-un dialog constructiv despre literatura. totusi, poemul imi place si nu s-ar fi putut sa nu-mi placa avand in vedere ca se afla postat aici. ca ai insemnat citatele in acel fel mi-a placut tare rau. artificiile astea cinstite work for me. vine si gmailul daca tot imi permiti... :)
=  păi	ioan peia [22.Jul.06 21:49]
păi vezi tu, carmen, de-aia a picat Imperiul Roman: din cauză de pithyii semicalificate...
=  (m)da	Andu Moldovean [22.Jul.06 22:14]
incurajator, un ton sincer si un mesaj din suflet. nu mi-a placut in final "fa-ne o pista", suna urat si n-are nici prea multa noima. ideea e limpede, dar exprimarea lasa mult de dorit. ma bucur ca ioana barac a inceput sa scrie si ceva poezie pe gustul meu (se pare ca nu numai). doamne ajuta.
=  ...	Paul Bogdan [23.Jul.06 05:42]
Nu înțeleg versurile: Ne alăpta la același sfârc Domnul nostru arunca mană peste noi și Doamne fă-ne o pistă învață-ne să decolăm Ne-am săturat de aterizări forțate
=  Ioan Peia	carmen mihaela visalon [23.Jul.06 08:23]
Nu stiu daca imperiul roman a cazut din cauza unor pithyii semicalificate, stiu doar ca, de-a lungul istoriei, Capitoliu a fost salvat de gastele sfinte din templul Iunonei. Asa ca, din lipsa de inspiratie, din nevoia de a inova, si de a readuce in memorie ceea ce este cu adevarat valoros, recurg la citate. E vreo problema?
=  De dragul poeziei	carmen mihaela visalon [23.Jul.06 08:36]
Snow King, Sper ca Ioana sa nu se suprere pentru ca, indraznesc sa-ti raspund si sa-ti multumesc ca o citesti cu atentie si ai remarcat cateva dintre simbolurile care fac universul ei poetic atat de incitant: Falusul si Cartita. Lumina si intunericul. Creatia si ocultarea. Mi-as dori ca voi doi sa faceti pace, la fel de mult cum mi-as dori ca cersurile tale si ale lui Grauenfels sa iasa din pagina de autor.
=  carmen	mircea lacatus [23.Jul.06 18:28]
carmen rau la inima mi-a mers poezia aceasta si bine mi-a facut dacä Dumnezeu se hotaräshte sa faca pista aceea sä-I spui te rog ca ma ofer voluntar la lucrari si o sa am grija sa iasa cea mai lina zona de decolare a sufletelor ...destul cu aterizarile :)
=  despre audienta, rating si market-share in poezie	ioana barac grigore [23.Jul.06 13:43]
raspund tuturor celor de mai sus, dar si lui florin bratu (vezi discutia incipienta de la textul lui dan mihut!) sau celor interesati de targetul poeziei, mai bine zis al textului literar (destinatarul ei, deci) si de sucesul ei/lui de cassa. lucrurile sunt simple: daca ai hotarat, cu mana pe inima, sa ai succes literar, trebuie sa scrii ceea ce se cere, deci sa satisfaci un target anume. sunt autori (putini) al caror target sunt numai ei-insisi, iar ei sunt cei care isi tin textele in sertar. ceilalti aleg, deseori inconstient, un target cat mai larg, deci cat se poate de greu de multumit. sunt scriitorii care renunta des la un stil sau altul, o tema sau alta, sau cauta mereu elemente indite care sa atraga cu orice pret, si asta pentru ca intr-un singur text nu poti, oricat ai dori, sa aduni toate elementele care sa fie pe placul tuturor. apoi, sunt autori care scriu pentru un public de nisa, pentru ca scriu texte de nisa. ei vor fi apreciati, vizionati, “cumparati” de un anumit public, un segment redus, cel interesat de “ce, de ce si cum” al autorului respectiv, genului lit, etc.. mai exista si artificii pentru audienta. de exemplu sa scrii pentru un lider de opinie. el va atrage dupa sine un target anume in functie de cat este de puternic si de lungimea trenei pe care o taraste dupa el. sunt si autori care “dedica” fara sa faca dedicatii neaparat. ei scriu pentru cineva anume si nu reusesc sa treaca dincolo de anecdotica, cu alte cuvinte cititorul din exterior nu poate pricepe sau aprecia decat daca este la curent cu acea anecdotica si este “ochi potrivit pentru gaura cheii”. deci, cu putina stiinta si putina inteligenta (dublate de ceva talent scriitoricesc si prietenii literare) putem avea texte cu “audienta, rating si market-share” mari, care sa nu fie neaparat de o reala valoare literara. trebuie doar sa stim ce dorim de la noi si de la cei din jur. mai adaug doar ca pe www.agonia.ro se pot face adevarate si serioase studii a propos de ce am scris mai sus. si nu numai. daca sunteti interesati, pot continua. nu chiar acum, pentru ca trebuie sa plec…
=  carmen, andu, paul	ioana barac grigore [23.Jul.06 13:48]
va voi raspunde la comentarii. sper sa ajung si eu la deko. cu mirare mare va multumesc, oricum, pentru ca ma cititi si/sau comentarii.
=  dependenta de a fi in centrul atentiei	Ionut Caragea [09.Mar.07 16:55]
Carmen Visalon, chiar daca Ioana Barac in trecut a facut niste lucruri impardonabile, lucruri care erau legate de bun simt, de etica, moralitate, respect, acest lucru nu influenteaza coemntariile pe care le primeste. Sunt pasaje bune din poezia ei si poezii bune din opera ei care le apreciez. Aici nu este vorba de razboi si pace, de iertare sau alte chestii, chestiile afective raman deoparte. Mi-am spus parerea sincer la poezie, am remarcat si lucrurile care mi s-au parut mie ca aduc o nota bene acestei poezii. Ioana, o lungesti cu textul tau despre rating si mai mult de atat, pe un schelet pe care il cunoastem cu totii, vii cu unele concluzii persiflatoare, dar foarte subtil spuse. Da-o naibii de valoare, de ratinguri, de stele, totul trebuie sa mearga pe sinceritate si umilinta as zice. Prin comentariile tale nu faci DECAT sa-ti aperi o imagine, nu accepti sa fii vulnerabila in fata cititorului si prin chestiile exacerbate privind falusurile si cartita, nu vei reusi decat sa atragi atentia curiosilor dornici de senzatii tari. Termina cu acele carecterizari fara noima, TIMPUL este cel care va decide cine a avut dreptate, valoare sau nu pana la urma,da timpul. Si poate ca multi nu au curajul sa astepte sa dea ortul popii ca sa vina sa bantuie apoi si sa constate daca au ajuns cineva prin ungherele astea ale literaturii romane. Hai sa-ti mai zic o chestie, ai avea curajul, taria sa te desprinzi de tot ce inseamna afisare versus comentarii si sa scrii doar pentru sufletul tau, departe de tot si toate? Nevoia de public, este dependenta nr 1 a scriitorilor care nu sunt siguri de ei si care au teama ca vor cade in anonimat, deh, anonimatul, este mai crunt decat moartea... Si mai este inca o chestie, stagnarea pe acelasi nivel poetic si in acelasi cadru, a scrie ani de zile la randul la acelasi nivel, denota o constanta forte a gandirii si o camuflare a adevaratelor trairi, vorbeam mai inainte de vulnerabilitate poetica, vorbesc despre curajul de a spune cu riscul de a fi arsi pe rug....si totusi se misca. Vorbesc despre pur si simpla relatie intima poet-poezie
=  dependenta de a fi periferic	dorin cozan [23.Jul.06 18:35]
ionut caragea, de ce nu scrii tu o poezie sincera si adevarata, si preferi sa debitezi aici atatea fraze facile si fara nici o valoare din punct de vedere..din toate punctele :) scrie ptr ce vrei tu, pasari, vampiri, ingerasi si femei de femei, sau baeti, si lasa timpul ca el nu are nimica cu tine. mi-a spus mie :) da-o naibii de stiinta poetica si umileste-te! fii tare, omule. hai sa-ti mai zic o chestie: tu recitesti ce scrii? sau lasi inima si sufletul tau, departe de tot si toate, sa te poarte, intim si adanc, in vulnerabilitatea poetica care iti sade bine, rau de tot :) si inc-o chestie: nici macar "rau" nu poti fi. raule!
=  iarta ioana	mircea lacatus [23.Jul.06 18:47]
ioana de fapt ioana am vrut sa zic iarta
=  ...	Ionut Caragea [09.Mar.07 16:55]
Dorin Cozan, cred ca poezia sincera si adevarata, chiar si asa, trebuie sa aiba un parfum de cuvinte, ca de falusi si cartite e lumea plina. Eu comentam poezia Ioanei, nu inteleg ce legatura ai tu cu textul in sine, tu parca erai de meserie profesor nu avocat. Eu nu trebuie sa demonstrez nimanui si nimic domnule profesor, iar taria aia despre care vorbesti matale, prefer sa o manifest in alte domenii de activitate...iar despre cat de rau pot fi, la fel. Hai la revederci.
=  trebuie sa recunosc...	ioana barac grigore [24.Jul.06 08:31]
...ca interesul vostru pentru poezia mea ma bucura foarte mult. va multumesc pentru comentarii, pentru pareri. voi tine cont de ele, promit. am mai postat una acum, din aceeasi epoca prafuita. as fi incantata sa va citesc opiniile si la aceasta. multumesc
=  poem strigat	joshua haza [05.Aug.06 11:39]
,,Doamne atât de patetic este orbul ăsta pe care ne odihnești Prindem rădăcini ne cresc ramuri coarne coroane falusuri'' Este o dorinta de dedublare pe care o simt in intreg poemul, un strigat de luptatoare constienta de riscul pe care si-l asuma deschizand usi interzise. Josh
=  joshua haza, nu este obligatoriu...	ioana barac grigore [05.Aug.06 11:51]
...sa comentezi la schimb, dar ma bucura ca imi intorci vizita. tare m-a tras curentul de la usile alea deschise si interzise, trebuie sa recunosc. a fost ca un fel de batalie cu morile de vant, doar ca martoaga era supersonica. cum mai e clujul luna asta? au pus tigla la zgarie-norii aia din centru, sau au lasat acoperisul ca pista pentru aterizarea ozn-urilor? be my guest, whenever you want!